Conflictele din Orientul Mijlociu şi criza migranţilor, al cărei impact asupra situaţiei politice din Europa începe să devină vizibil, sunt în continuare teme larg comentate în presa internaţională. În acelaşi timp şi pe cale de consecinţă, ziarele străine rămân la fel de interesate de tensiunile care caracterizează în ultima vreme relaţiile dintre Rusia şi Occident. În Elveţia, partidul antiimigraţionist „face o demonstraţie de forţă” la alegerile federale, relatează cotidianul helvet Le Temps. „Pe valul haosului migratoriu din Europa” şi după o campanie eficientă, cu clipuri video şi cu melodii în care liderii erau deghizaţi în rockeri, extrema dreaptă a reuşit să-i convingă pe alegători, explică Le Temps. Şi jurnalul francez Le Figaro confirmă: „În Elveţia, criza refugiaţilor le oferă un scor record populiştilor”, însă Wall Street Journal atenţionează că „noua orientare de dreapta a ţării alpine ar putea tensiona relaţiile cu UE şi ar putea avea consecinţe asupra creşterii economice, pe termen lung”. Iar La Stampa notează că în ţara cantoanelor „problema acordării azilului nu este rezolvată, întrucât nu a fost reglementată diferenţierea între refugiaţii autentici şi cei economici”. Presa internaţională remarcă şi cuvintele rostite de preşedintele Poloniei pe tema migraţiei, într-o perioadă premergătoare alegerilor parlamentare. „Andrzej Duda afirmă că statul trebuie să-şi protejeze cetăţenii în faţa epidemiilor” care ar putea fi aduse de refugiaţi, relatează Gazeta Wyborcza. Aceeaşi gazetă varşoviană consemnează reacţia Al Jazeera, care pe pagina sa de internet scrie că „apelul preşedintelui polonez trezeşte asocieri cu retorica nazistă”. Un alt ziar polonez, Rzeczpospolita comentează pe marginea „cadourilor făcute de Angela Merkel lui Erdogan”. „Turcia este atât de importantă pentru frânarea valului de imigranţi, încât cel mai important lider al Uniunii Europene vizitează această ţară în timpul campaniei electorale”, conchide publicaţia de la Varşovia. Die Welt este însă de părere că „sprijinirea lui Erdogan va avea un efect contrar celui prevăzut, întrucât va duce la creşterea numărului refugiaţilor” în condiţiile în care preşedintele turc este în conflict cu grupările kurde. Citată la rândul său de ziarul Haberturk de la Ankara, Angela Merkel promite relansarea negocierilor de aderare a Ankarei la Uniunea Europeană, dar subliniază că „Germania îşi doreşte o Turcie stabilă”, în care după alegeri să ajungă în prim-plan procesul de pace cu etnicii kurzi”. „Criza refugiaţilor oferă Ankarei un nou atu în aspiraţiile sale europene”, conchide cotidianul spaniol ABC, care prezintă argumentele ce pledează pentru integrarea Turciei, precum şi pe cele care nu sunt favorabile acestei perspective. Şi tot din Spania, El Periodico estimează că „Xenofobia devine vizibilă în Germania”, la un an de la primele proteste iniţiate pe străzile din Dresda de mişcarea „Patrioţii Europeni împotriva Islamizării Europei”, sau Pegida. În orice caz, „migranţii care pleacă în Europa se confruntă cu un nou pericol, o dată cu venirea iernii”, atenţionează New York Times. Acelaşi cotidian american scrie şi despre conflictul care a antrenat în mare parte actualul exod. „Revolta populară împotriva guvernului sirian, începută în urmă cu patru ani, a devenit un război protomondial, aproape o duzină de ţări fiind implicate în cele două conflicte care se suprapun”, cel împotriva guvernului Assad şi cel împotriva Statului Islamic, opinează New York Times. De dincolo de Atlantic, The Times scrie despre „primul britanic alb care se alătură grupării Al Qaida din Siria, fiul unui regizor de la Hollywood care a devenit vedeta filmelor turnate de organizaţia teroristă”. Iar The Telegraph relatează că, în Regatul Unit, premierul Cameron a iniţiat verificări „pentru a stabili dacă extremiştii islamişti s-au infiltrat în toate domeniile vieţii, de la sistemul de sănătate, la cel al educaţiei”, pentru a „se asigura că instituţiile britanice sunt protejate faţă de ameninţarea reprezentată de radicalişti”. Presa franceză scrie despre „incidentul diplomatic” produs de apropierea unui avion de vânătoare francez de aparatul de zbor în care se afla preşedintele Dumei din Rusia. În problema siriană, „unul din principalele puncte de fricţiune între Statele Unite şi Rusia rămâne determinarea preşedintelui Obama de a-l răsturna de la putere pe liderul de la Damasc”, evidenţiază Washington Post. Iar despre situaţia din Israel, New York Times este de părere că „violenţele de la Ierusalim sunt înrădăcinate în furia faţă de liderii care nu oferă decât impas”.
Adriana Buzoianu, RADOR
