Şi astăzi presa internaţională dezvăluie fapte inedite – toate configurând atmosfera tensionată a actualităţii. Parlamentul Republicii Moldova a demis, printr-o moţiune de cenzură, guvernul condus de premierul Valeriu Streleţ, cu 65 de voturi, anunţă presa de la Chişinău şi presa internaţională. Moldova se confruntă cu instabilitate, după căderea guvernului, zbătându-se să facă faţă corupţiei endemice şi proastei gestionări economice, opinează The New York Times. Parlamentul moldovean are trei luni pentru a aproba un nou guvern, iar în caz de nereuşită vor avea loc alegeri anticipate, atenţionează The Washington Post. Ziarul Timpul, de la Chişinău, notează că preşedintele român Klaus Iohannis a reacţionat la demiterea guvernului Streleţ, menţionând că Republica Moldova traversează o perioadă dificilă, dar acest lucru nu trebuie să împiedice parcursul european al ţării. La rândul său, Ministerul român de Externe consideră că stabilitatea şi continuitatea sunt condiţii esenţiale pentru parcurgerea proceselor necesare de reformă şi avansarea proiectelor complexe de cooperare şi de asistenţă derulate de România în beneficiul Republicii Moldova, subliniază Timpul.
Epopeea europeană a refugiaţilor continuă. 86 de refugiaţi din cota fixată de 160.000 au fost redistribuiţi în cadrul UE, până în prezent, constată EUObserver şi Bloomberg. Într-un interviu pentru cotidianul Il Sole 24 Ore, la un an de la numirea sa, reprezentanta politicii externe a UE, Federica Mogherini, face bilanţul marilor dosare deschise şi pune în gardă cu privire la riscul unei dezintegrări a Europei, în lipsa unor reguli comune în materie de imigraţie. La rândul său, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, subliniază, în Corriere della Sera, că ţările UE trebuie să respecte pactele convenite. Fluxul continuu al refugiaţilor în Germania reprezintă un risc sporit pentru securitatea internă, a avertizat, în revista germană Focus, preşedintele Oficiului Federal pentru Combaterea Criminalităţii, BKA, Holger Münch. Şi conflictele dintre solicitanţii de azil încing spiritele în tabere, avertizează oficialul german. Până la sfârşitul lunii octombrie, BKA a numărat 600 de atacuri asupra taberelor de azilanţi, dintre care 95 de atacuri violente şi 49 de incendieri, a spus Münch pentru Focus.
Războiul din Siria rămâne în atenţia lumii. Toţi actorii externi ai războiului civil sirian participă, la Viena, la tratative pentru găsirea unei soluţii la acest conflict care a făcut peste 250.000 de morţi din 2011 până în prezent, notează Le Monde. Iranul participă, pentru prima dată, la discuţii, marcând reintegrarea Republicii islamice pe scena internaţională, opinează ziarul francez. Franţa, împreună cu aliaţii ei occidentali şi arabi, doreşte un calendar exact pentru plecarea preşedintelui sirian Bashar el-Assad, menţionează Le Point. Pe lângă chestiunea plecării lui Assad, participanţii doresc şi continuarea eforturilor de luptă împotriva Statului Islamic în Siria, susţinând opoziţia siriană moderată.
Într-o rară apariţie în spaţiul public, şeful spionajului intern britanic, MI5, Andrew Parker, a avertizat că Regatul Unit se confruntă cu o ameninţare făra precedent din partea Statului Islamic şi a fanaticilor al-Qaeda, care folosesc Internetul pentru a planifica atacuri în masă, citează Daily Mail. Parker a menţionat că ameninţarea din partea jihadiştilor străini şi a britanicilor care li s-au alăturat a căpătat o amploare şi un ritm nemaivăzute în cei 32 de ani ai săi de carieră. În acest context, Parker cere noi puteri de supraveghere pentru servicii, pentru asigurarea securităţii britanicilor, adaugă Daily Mail, constatând că afirmaţiile sale coincid cu planurile prim-ministrului conservator David Cameron de a spori competenţele spionilor şi ale poliţiei. Totodată, spionii agenţiei de interceptări, GCHQ, au dezvăluit o hartă configurată de serviciile secrete, care arată că Siria, Irakul, Pakistanul, Afganistanul, Somalia, Nigeria şi Irlanda de Nord sunt considerate cele mai mari ameninţări la adresa Marii Britanii, ca surse externe de terorism. Alte ameninţări dezvăluite de spionii britanici, drept cele mai fierbinţi teme de interes internaţional, de care ţara se teme cel mai mult, ar fi, cităm: contracararea spionajului rusesc, chinez, iranian şi nord-coreean, care încearcă să fure secrete de stat; tensiunile dintre Israel şi Palestina; intenţiile Rusiei în Ţările Baltice şi agresiunea Argentinei faţă de Insulele Falkland, enumeră Daily Mail. În plus, serviciile secrete au dezvăluit pentru The Times crearea unei noi generaţii de ‘super spioni’, care să lucreze pentru toate serviciile secrete, nu numai pentru o singură agenţie. Numai la agenţia de interceptări, GCHQ, lucrează peste şase mii de specialişti, care însă nu arată ca James Bond, precizează The Times.
Cristina Zaharia – Agenţia de presă RADOR
