MUZEE CULINARE: Muzeul Hreanului din Germania

muzeul hreanului
sursa: http://www.fraenkische-schweiz.com

Muzeul Hreanului se află în centrul vechi al oraşului Baiersdorf din Germania. Este primul şi singurul de acest gen din lume. Localitatea Baiersdorf (din Franconia Mijlocie, landul Bavaria) vestită pentru agricultura sa, a fost menţionată pentru prima oară în anul 1062 şi de peste 650 de ani a devenit oraş.

Muzeul este o iniţiativă a Asociaţiei pentru istorie orală locală şi a fost creat de familia Schamel. Prima fabrică de hrean şi cea mai veche din lume a fost înfiinţată în anul 1846 de Johann Wilhelm Schamel şi primii clienţi au fost ţăranii fermieri. Fiul său, Georg, construieşte un depozit, iar hreanul devine marfă pentru export, fiind transportat în butoaie din lemn de mari dimensiuni şi comercializat în diferite oraşe europene. Astfel, localitatea este supranumită ”oraşul hreanului”. Cu timpul, hreanul ajunge cel mai căutat aliment, iar renumita companie câştigă premii şi distincţii internaţionale. Astăzi, fraţii Hanns -Thomas şi Hartmut Schamel conduc societatea, continuând astfel tradiţia de cinci generaţii a familiei.
Muzeul Hreanului se află în fosta clădire administrativă a Societăţii Schamel din Baiersdorf. Deschiderea oficială a muzeului a avut loc la 11 aprilie 1997. Aici, vizitatorii pot afla informaţii interesante despre istoria, cultivarea şi prelucrarea hreanului, de la primele producţii până în timpurile noastre, despre utilizarea sa ca plantă medicinală, despre beneficiile pentru sănătate, precum şi despre folosirea lui în bucătărie drept condiment.
Hreanul a fost cunoscut din Antichitate, fiind folosit de egipteni, de romani şi de greci. Oracolul din Delphi menţiona următoarele: „Ridichea valorează greutatea sa în plumb, sfecla greutatea sa în argint, iar hreanul greutatea sa în aur.”
Hreanul a fost reprezentat pe o pictură murală în Pompei şi sunt informaţii despre el în tratatele vechi de agricultură. Planta perenă este originară din regiunile de est şi mediteraneene ale Europei, iar denumirea sa ştiinţifică este Armoracia rusticana. Aparţine clasei botanice de legume crucifere şi o întâlnim în Europa, în Asia şi în America de Nord.
Încă din Evul Mediu planta a fost cultivată în Europa Centrală. În anul 1447, planta a devenit originară din Baiersdorf, fiind introdusă în culturile agricole de Johann Markgraf, poreclit „Alchimistul” (1401 – 1464). Din cele mai vechi timpuri, rădăcina hreanului a fost întrebuinţată ca un remediu eficient pentru mai multe afecţiuni. Planta, amintită în Biblie, a fost şi este apreciată pentru puterile sale tămăduitoare. Cercetările moderne confirmă efectele sale benefice asupra sănătăţii noastre.

Hreanul este o plantă uimitoare cu o mare putere de vindecare, deoarece conţine alicina şi sinigrina. Aceste substanţe pot exercita un efect similar cu penicilina. Astfel, se pot trata cu hrean boli precum tusea, bronşita, amigdalita, durerile de cap şi febra. Întăreşte sistemul imunitar şi acţionează ca un antibiotic natural activ în lupta împotriva agenţilor patogeni. Bogat în minerale şi vitamine, hreanul este utilizat în medicina naturistă pentru consolidarea sistemului imunitar şi împotriva răcelilor. Este un remediu foarte eficient contra bolilor infecţioase şi respiratorii. În timpurile medievale, hreanul era recomandat împotriva intoxicaţiilor şi durerilor de urechi. Conţine o cantitate mare de vitamina C, (de două ori mai multă ca o lămâie) ajutând la atenuarea infecţiilor virale, la eliminarea radicalilor liberi nocivi din orgnism şi protejând împotriva diferitelor forme de cancer şi inflamaţiilor. Consumul de hrean eliberează bronhiile şi sinusurile. Hreanul ras este folosit drept cataplasmă pentru reumatism, gută sau muşcături de insecte. Substanţele sale bacteriostatice ajută împotriva tulburărilor gastrointestinale Are efect antianemic, diuretic, fiind

hrean
sursa: http://www.fraenkische-schweiz.com

utilizat şi împotriva tusei, bronşitelor şi scorbutului. Este recomandat pentru debilitate, artită, sciatică, boli ale căilor respiratorii, urinare sau febră. Consumul excesiv însă provoacă greaţă şi poate duce la reacţii alergice. Sucul de hrean ajută la vindecarea rănilor şi promovează circulaţia sanguină.

Rădăcina de hrean conţine mulţi compuşi fitochimici volatili care ajută la detoxifierea organismului, stimulează enzimele digestive, facilitează digestia şi creşte pofta de mâncare. Această rădăcină-condiment este bogată în minerale vitale ca sodiu, potasiu, mangan, zinc, fier, cupru şi magneziu. Fierul este necesar pentru producerea celulelor roşii în măduva osoasă. Potasiul ajută la controlul ritmului cardiac şi al tensiunii arteriale. În plus, se mai găsesc şi cantităţi mici de vitamiina B9 (acid folic), vitamina B6 (cunoscută sub numele de piridoxină, cu rol important în formarea hemoglobinei), B2 (riboflavină), B3 (niacină) şi B5 (acid pantotenic).
În folclorul german există superstiţia ca rădăcini de hrean să fie puse prin casă pentru a proteja familia de forţele răului şi de vrăji.
  Hreanul a servit în primul rând pentru a rafina produsele alimentare.Deoarece piperul era foarte scump, hreanul a fost utilizat în gospodăriile modeste. Astăzi, hreanul este o delicatesă, iar rădăcina sa este unul din condimentele tradiţionale care se foloseşte în bucătăriile lumii pentru conservarea alimentelor, pentru a aroma diferite preparate, în sosuri, în salate sau drept garnitură la carnea de pui şi fructele de mare. Sosul de hrean cu smântână este potrivit pentru fripturi, vânat şi peşte (macrou, ton, păstrăv afumat).
Muzeul Hreanului surprinde prin diversitatea exponatelor, prezentând multe istorii şi povestiri despre proprietăţile medicinale ale plantei, cultivarea, prelucrarea ei, dar şi despre comerţul companiei. Prin expozţiile sale şi prin filmele documentare prezentate reflectă povestea hreanului din localitate, răspunde multor întrebări ca de pildă: cum se cultivă hreanul, cum a fost şi este prelucrat, ce produse pe bază de hrean există în întreaga lume, ce beneficii are asupra sănătăţii, dar aduce în actualitate şi informaţii despre valoarea sa nutritivă. Din magazinul muzeului, vizitatorii pot cumpăra suveniruri şi diverse specialităţi.
Sub sloganul „Mănâncă sănătos” în oraşul hreanului, Baiersdorf, restaurantele oferă în mod constant în meniul lor diferite feluri de mâncare preparate cu hrean.
În fiecare an, în luna septembrie, se organizează un festival al hreanului, în cadrul căruia este aleasă o regină.Timp de un an, ea devine ambasadoare a acestei plante şi participă la târguri, expoziţii, festivaluri, sărbători, dar şi la excursii organizate pentru copii şi tineri.
Ada Ionescu