Confruntată cu o presiune migratorie tot mai puternică, Italia cere solidaritate sporită celorlalte state europene şi forurilor comunitare. În plus, după cum arată Corriere Della Sera, Roma ameninţă că ia în calcul să închidă porturile pentru navele cu pavilion străin care transportă refugiaţi şi chiar să confişte vasele care nu respectă legislaţia în domeniul imigraţiei. „În tratativele pe care guvernul italian le are în curs cu alte ţări şi cu Comisia Europeană nu se află doar ipoteza de a bloca acostarea navelor migranţilor în porturile italiene, ci şi o altă posibilitate: confiscarea navelor ONG-urilor care nu respectă parametrii. Este una dintre opţiuni, care s-ar alătura adoptării unui cod de conduită european, la care se gândesc atât Ministerul de Interne cât şi Guvernul de la Roma, împreună cu Comisia de la Bruxelles”, precizează Corriere Della Sera.
Criza refugiaţilor va fi abordată la reuniunea informală a miniştrilor de interne UE din 6-7 iulie de la Tallinn, scrie Il Messagerro citându-l pe ministrul estonian de interne care arată că participanţii vor analiza cum poate fi gestionată „problema protecţiei frontierelor, a porturilor şi a relaţiilor cu Libia”. Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi anunţă că sute de mii de sirieni s-au întors la casele lor pe care au fost nevoiţi să le părăsească din cauza conflictului din ultimii ani. Cifre mai exacte oferă The Independent, care arată că în primele şase luni ale acestui an, aproximativ 31.000 de refugiaţi s-au întors în Siria din ţările vecine, în timp ce peste 440.000 de persoane dislocate intern s-au întors la casele lor. Este vorba de „o tendinţă notabilă a revenirilor spontane”, arată The Independent şi reia declaraţiile unui reprezentant al Agenţiei ONU pentru refugiaţi care avertizează că „Sustenabilitatea îmbunătăţirilor din domeniul securităţii este nesigură în multe zone şi se menţin riscuri semnificative” privind întoarcerea refugiaţilor.
Într-un context tensionat de securitate globală, Statele Unite fac o dublă demonstraţie de forţă. Pe de o parte, cea mai mare navă de luptă din lume, portavionul George H.W. Bush a ajuns în portul israelian Haifa, înaintea unei misiuni antitero în largul Siriei. The Jerusalem Post aminteşte că nava, cu un echipaj de 6.000 de persoane, a participat recent la atacuri în Irak şi Siria împotriva grupării ISIS. „Vasul de război, care a costat 4,5 miliarde de dolari şi urmează să fie folosit de marina americană în următorii 50 de ani, este propulsat de două reactoare nucleare, ceea ce înseamnă că poate naviga peste 20 de ani fără a avea nevoie de aprovizionare cu combustibili”.
În acelaşi timp, Statele Unite au trimis o navă de război în apropierea unei insule deţinute de Beijing în Marea Chinei de Sud. Operaţiunea urmăreşte să demonstreze libertatea de navigație în aceste ape disputate, a declarat un responsabil american, citat de France Presse. CNN notează că vasul american a navigat în ceea ce China consideră a fi apele sale teritoriale în timp ce Statele Unite nu recunosc suveranitatea Chinei asupra zonei în cauză. Exerciţiul militar tensionează şi mai mult relaţiile dintre SUA şi China, comentează CNN arătând că în urmă cu doar câteva zile, administraţia Trump a luat o serie de măsuri care deranjează Beijingul, fiind vorba de sancţiuni la adresa entităţilor chinezeşti care fac afaceri cu Coreea de Nord şi aprobarea unor noi livrări de arme către Taiwan. Fortune scrie că SUA înfurie China printr-un acord de 1,4 miliarde de dolari cu Taiwanul în domeniul armamentului. Agenţia China Nouă arată că Beijingul contestă planul american privind livrarea de arme către Taiwan, ministerul de Externe chinez atrăgând atenţia – cităm – că „Taiwanul este o parte inalienabilă a Chinei” şi că vânzarea de arme „încalcă legislaţia internaţională şi principiile comunicării dintre cele două ţări, afectând suveranitatea şi interesele de securitate ale Chinei”.
Teme legate de securitate, economie sau criza migraţiei vor fi analizate în cursul săptămânii care începe, cu ocazia summitului G20 din Hamburg. „Președintele american Donald Trump se va întâlni pentru prima dată cu omologul său rus, Vladimir Putin, și dorește o relaţie mai constructivă cu Rusia”, scrie Courrier International citând surse de la Casa Albă. „O întâlnire cu miză mare” opinează The Washington Post şi precizează că „Trump se va izbi de problema colaborării cu Rusia în privinţa obiectivelor lor din Siria şi Ucraina, putând totodată atinge şi problema eventualului amestec al Moscovei în alegerile din SUA”. „Merkel formează în cadrul G20 un front european pentru a face presiuni asupra lui Trump”, titrează spaniolii de la ABC şi arată că temele principale vor fi acordul climatic de la Paris, problema migraţiei sau combaterea terorismului.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
