Situaţia încordată din Catalonia ultimelor luni face ca alegerile legislative regionale să aibă o miză uriaşă, ceea ce se reflectă în procentul istoric al participării la vot – citim în cotidianul spaniol El Pais, care aminteşte încărcătura socială şi emoţională extremă de pe străzile catalane, reflectată în cozi nemaivăzute la centrele de votare. Cotidianul belgian Le Soir apreciază că suspendarea de facto a autonomiei de către guvernul spaniol ar fi putut să-i încurajeze pe independentişti, dar că, pe de altă parte, frânarea investiţiilor şi a turismului, ca şi mutarea unui număr de circa 3.000 de firme care se tem de instabilitate, ar fi trebuit să-i mobilizeze pe partizanii unităţii. Sub titlul „un scrutin cu necunoscute multiple, într-o regiune extrem de divizată”, LE MONDE atrage atenţia că procentul ridicat de indecişi şi participarea masivă la urne ar putea înclina balanţa în mod neaşteptat sau chiar ar putea face regiunea neguvernabilă. În colţul opus al Europei, Polonia suscită în continuare nemulţumirea instituţiilor europene. LA STAMPA crede că Bruxelles-ul a fost forţat să trimită un semnal în direcţia Poloniei, ţară care a adoptat 13 legi ce ştirbesc independenţa puterii judiciare. «Puterea politică, mai exact guvernul, poate influenţa în mod sistematic funcţionarea autorităţii judiciare». Ironia sorţii, opinează cotidianul italian LA STAMPA, este că partidul aflat la conducerea Poloniei poartă numele de Dreptate şi Justiţie. „Varşovia nu-și poate permite un război rece cu Uniunea Europeană”, avertizează cotidianul polonez RZECZPOSPOLITA, care face o analiză a situaţiei actuale: „Decizia Comisiei Europene de activare a procedurii de sancționare este rezultatul acţiunilor guvernului şi nu poate fi pusă pe seama relei voinţe a Bruxelles-ului sau a opoziţiei. Cel mai prost dintre scenariile posibile este acela în care polonezii vor fi puși în fața alternativei: sau suveranitate, sau prezența în Uniunea Europeană. Pentru dezvoltarea și securitatea țării noastre este nevoie și de una, și de cealaltă”, conchide RZECZPOSPOLITA. Lovitură de teatru la New York: Adunarea ONU condamnă cu o largă majoritate recunoaşterea de către Statele Unite a Ierusalimului drept capitală a statului Israel – aflăm din Le Figaro. JERUSALEM POST reaminteşte că înaintea votului, reprezentantul SUA la Naţiunile Unite a ameninţat că va tăia ajutorul financiar pentru statele favorabile rezoluţiei, ceea ce nu a împiedicat adoptarea documentului cu 128 voturi pentru, 9 împotrivă şi 33 de abţineri. Politicile lui Trump nu sunt amendate doar la ONU – UE critică reforma fiscală adoptată recent de Congresul SUA. CORRIERE DELLA SERA citează o scrisoare a miniştrilor de finanţe din Italia, Germania, Franţa, Regatul Unit şi Spania prin care aceştia îşi exprimă „îngrijorarea profundă” faţă de efectul noilor măsuri adoptate şi fac referire la riscul unei concurenţe neloiale. În context, Le Monde reaminteşte că reforma fiscală reprezintă o victorie preţioasă în plan intern pentru Donald Trump, una din puţinele măsuri din campania electorală pe care a reuşit să o implementeze, după ce a eşuat în chestiunea sistemului de sănătate şi a zidului de la frontiera cu Mexicul. Încheiem cu un articol din Le Figaro din care aflăm că Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, şi-a încheiat în mod oficial activitatea după 24 de ani. Creat în anul 1993, acest tribunal a judecat 161 de înalţi responsabili serbi, croaţi, bosniaci sau albanezi, fiind considerat un pionier în domeniul justiţiei internaţionale şi lăsând cercetătorilor şi istoricilor un patrimoniu de milioane de pagini de arhive.
Ruxandra Lambru
