Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a expus principalele obiective de politică externă, în faţa ambasadorilor săi reuniţi la Paris, consemnează presa internaţională. Cu nouă luni înaintea alegerile europene, Macron şi-a prezentat foaia de parcurs diplomatică, titrează Le Monde. Ataşat de multilateralism, Macron aminteşte obiectivele sale pentru Uniunea Europeană: un buget pentru zona euro, o Europă a apărării, o politică unificată a migranţiei, notează Le Vif. Însă marile proiecte ale liderului francez se lovesc de guverne populiste şi naţionaliste, din Europa de Est, până în Italia, de refuzul bogatelor ţări din nord de a plăti pentru alţii, de teama de un aflux de migranţi, plus dificilele negocieri pentru Brexit, comentează ziarul belgian. Pentru a-şi căuta aliaţi, Macron începe un nou mini-turneu european, plecând pentru trei zile în Danemarca şi Finlanda, adaugă Liberation, amintind şi de priorităţile la nivel mondial ale preşedintelui francez: securitatea, lupta împotriva terorismului, clima, ajutorul pentru dezvoltare şi, într-o abordare mai naţionalistă, atractivitatea Franţei şi a francofoniei. Tododată, Macron a anunţat că va prezenta, în următoarele luni, un proiect de consolidare a securităţii în Europa, estimând că Bătrânul Continent nu ar mai putea conta numai pe Statele Unite, notează Courrier International.
Într-o scrisoare publicată de presa din România, fostul primar al oraşului New York, Rudolph Giuliani, le împărtăşeşte principalilor înalţi oficiali români că este preocupat de ceea ce el numeşte „prejudicierea statului de drept în România, sub pretextul aplicării legii”, scrie This is Money. Avocatul preşedintelui Trump critică protocoalele de cooperare între DNA, SRI şi Parchetul General şi cere să fie oprite orice presiuni asupra judecătorilor, relatează agenţia bulgară BTA. În context, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul său din SUA, după ce acesta a criticat demersul lui Giuliani, notează Balkan Insight. Scandalul asupra acordurilor secrete menite să creeze echipe operative comune pentru supravegherea suspecţilor de corupţie a început după ce Partidul Social Democrat a câştigat alegerile din 2016, aminteşte Balkan Insight. Tot la Bucureşti, şeful diplomaţiei germane, Heiko Mass, s-a declarat preocupat de „creşterea polarizării” în România între politicieni şi cetăţeni, în legătură cu lupta anticorupţie, adaugă Atlanta Journal. În acelaşi timp, The New York Times consemnează că senatorul republican John McCain, ale cărui funeralii urmează să aibă loc, a rămas în amintirea românilor pentru o scrisoare pe care a trimis-o guvernului, la data de 2 august, republicată acum, în care îndemna ţara noastră să nu dea înapoi de la lupta anticorupţie. Scrisoarea afirma că recentele reforme judiciare ar ridica întrebări legate de angajamentul oficialilor puterii cu privire la tragerea la răspundere a demnitarilor, explică The New York Times.
Manifestările consacrate celor 27 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova au început cu acţiuni oficiale şi ceremonii solemne, informează Moldpres. În mesajul de felicitare adresat conaţionalilor săi, premierul Pavel Filip a subliniat că adoptarea Declaraţiei de Independenţă a fost un act de curaj al elitelor intelectuale, prin care Republica Moldova s-a desprins de trecut şi a început un drum propriu, la fel ca majoritatea ţărilor din componenţa fostei URSS, citează Moldpres. Statele Unite vor continua să susţină Republica Moldova în aspiraţiile sale pentru o viaţă mai bună, alegeri corecte, un guvern cu adevărat receptiv la necesităţile cetăţenilor, precum şi un sistem judiciar transparent şi independent, a transmis James Pettit, ambasadorul Americii la Chişinău, citat de Info Prim-Neo. Româna sau rusa? Aceasta este o chestiune de geopolitică în Republica Moldova, notează The New York Times. Problema limbii vorbite are faţete politice, sociale şi geografice, crede The Washington Times. Începând din anii ’90, legislaţia ţării cere ca toţi funcţionarii publici să poată vorbi româna, menţionează ABC News. Limba română este o chestiune de securitate naţională, care ancorează ţara mai degrabă în Europa, decât în Rusia, conchide Fox News.
În dorinţa de a contracara Rusia, Forţele Aeriene ale SUA alocă 40 de milioane de dolari pentru o bază aeriană din România, anunţă Defense News. Militarii americani investesc în construcţii noi şi în îmbunătăţirea Bazei aeriene de la Câmpia Turzii, pentru a o face mai ospitalieră pentru escadrilele americane sosite aici prin rotaţie. Modernizările bazei vor permite lansarea unui număr mai mare de avioane şi stocarea unei cantităţi mai mari de combustibil şi de arme suplimentare, precizează Defense News. Americanii au construit deja un hangar nou la Baza de la Câmpia Turzii, care ar putea ar putea deschide calea pentru o primă desfăşurare a dronelor MQ-9 Reaper în România şi pentru a sprijini operaţiunile de colectare de informaţii în Europa de Est şi în zona Mării Negre, susţine publicaţia militară americană, deşi nu a fost emisă nicio declaraţie oficială în acest sens. Defense News aminteşte că, recent, americanii au început să opereze drone MQ-9 de la baza aeriană Miroslawiec din Polonia, pentru misiuni de supraveghere şi recunoaştere şi crede că, dacă ar fi desfăşurate asemenea drone în România, ele ar fi, cel mai probabil, folosite pentru a monitoriza activităţile în Marea Neagră. Totodată, opinează Defense News, proiectul de construcţie derulat de militarii americani la Câmpia Turzii subliniază succesul cooperării dintre armatele americană şi română.(Cristina Zaharia)/czaharia
