În condiţiile în care va beneficia de o atenţie sporită în timpul celor şase luni când va asigura preşedinţia UE, România ar afecta statul de drept dacă ar pune în practică intenţia de a dezincrimina anumite forme de corupţie şi i-ar amnistia pe infractori, a declarat vineri preşedintele Comisiei Europene. Liderul Partidului Social-Democrat, de guvernământ, Liviu Dragnea, are o condamnare pentru falsificare de voturi şi nu are astfel dreptul de a deveni premier. El neagă că ar fi comis vreo ilegalitate. Dragnea a făcut presiuni pentru modificări legislative, între care şi emiterea unui decret prin care să se suspende sentinţe de detenţie şi să se pronunţe aministii, care l-ar ajuta şi în cazul lui. Este considerat a fi adevăratul conducător al României, deşi nu deţine nici o funcţie în guvern. „Dacă o amnistie ar fi adoptată, aşa cum doresc unii, acest lucru ar reprezenta un pas înapoi de la domnia legii”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în cursul unei conferinţe de presă susţinută împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis. „Chiar dacă Uniunea Europeană este construită pe baza unor compromisuri, nu pot exista negocieri cu privire la principiile legale„, a adăugat el. O tentativă de la începutul anului 2017 a social democraţilor de a dezincrimina mai multe forme de corupţie a generat cele mai ample demonstraţii de protest din România după căderea regimului comunist, în 1989. În noiembrie, legiuitorii au aprobat o decizie susţinută de PSD şi de partenerul său de coaliţie prin care sunt anulate înregistrările audio pe baza cărora au fost elaborate dosare de corupţie, decizie care ar putea duce la anularea a sute de condamnări, între care şi cea a lui Dragnea. Opoziţia de centru a contestat această hotărâre la Curtea Constituţională, care ar putea pronunţa o decizie pe data de 16 ianuarie. Vorbind ulterior în cursul unei alte conferinţe de presă, împreună cu premierul Viorica Dăncilă, Juncker a cerut autorităţilor române să lase deoparte disputele interne pe perioada preşedinţiei UE, care a început pe 1 ianuarie. Juncker a adăugat: „Doamna prim ministru mi-a spus că nu doreşte să afecteze în nici un fel preşedinţia română prin exportarea în Europa a dificultăţilor interne„. Luna trecută, Juncker a generat reacţii furioase la Bucureşti după ce a sugerat, într-un ziar german, că România nu ar fi pregătită să preia conducerea UE. Întrebat dacă îşi menţine această afirmaţie, Juncker a afirmat că nu o va retrage. Preşedintele Iohannis, de centru, a criticat la rândul lui disponibilitatea guvernului de a prelua preşedinţia şi se opune ferm unei eventuale amnistii, dar a încercat vineri să proiecteze o imagine a unităţii. „Suntem foarte bine pregătiţi pentru perioada dificilă care va urma„, a declarat el. Pe durata preşedinţiei sale, România va avea de-a face cu Brexitul, în martie, cu alegerile pentru Parlamentul European din luna mai şi cu negocierile extrem de dure pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene. Pe poziţia a doua în clasamentul celor mai sărace ţări din Uniunea Europeană, România a aderat la blocul comunitar în 2007.opopescu/dsirbu
REUTERS – 11 ianuarie
