LA CROIX: Recurs la Europa pentru justiţia română ameninţată

În vreme ce România a preluat frâiele Consiliului Uniunii Europene, ameninţările la adresa justiţiei se înmulţesc. Cetăţenii ca şi magistraţii încearcă să obţină sprijinul liderilor europeni în lupta lor pentru apărarea tinerei lor democraţii.
La Bucureşti, biroul procurorilor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înalţă în faţa Palatului poporului şi ministerului justiţiei. Cel mai inalt reprezentant al său trece pe culoare, cu mândrie. „Iată portretele tuturor procurorilor generali care m-au precedat”, povesteşte Augustin Lazăr, al 38-lea care ocupă această funcţie din 1862.
Augustin Lazăr a venit în aprilie 2016 şi ar trebui să rămână până în aprilie, dar mandatul lui ar putea fi scurtat. În ultimele zile, ministrul justiţiei, Tudorel Toader, îşi intensifică eforturile pentru a obţine revocarea sa. El a început această procedură în octombrie anul trecut, invocând „afirmaţiile cu caractere acuzator” ale procurorului general privind reforma justiţiei, lansată de majoritatea social-democrată.

Ameninţare pentru separarea puterilor

„Este clar o acţiune politică”, crede Augustin Lazăr. „Demersul ministrului îi depăşeşte atribuţiile, căci doar Consiliul Superior al Magistraturii îi poate evalua pe procurori. Este evident o nerespectare a statului de drept, care ar putea duce la un precedent periculos, şi asta n-ar trebui să se întâmple într-un stat european”.
Scenariul ministrului justiţiei este totuşi rodat, de vreme ce a dus la demiterea Laurei Codruța Kövesi, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în iulie 2018. În luna decembrie, această icoană naţională a atacat statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Nu cer nici să fiu repusă în fruntea DNA, nici o compensaţie financiară. Plângerea mea urmăreşte numai să pună capăt procedurii abuzive care constă în revocarea viitorilor procurori în România”, a declarat ea în presă.

Să-i spele pe corupţi?

Soarta procurorilor nu este singurul element îngrijorător în cruciada majorităţii împotriva independenţei justiţiei. Parlamentarii au anunţat că doresc să adopte, până pe 15 ianuarie, o lege de amnistie şi graţiere colectivă, care să folosească politicienilor sau să „repare nedreptăţile şi abuzurile comise de magistraţi”, potrivit lui Liviu Dragnea, şeful Partidului Social-Democrat.
Deja condamnat la închisare cu suspendare în 2016 şi vizat de două dosare de corupţie, preşedintele Camerei Deputaţilor ar putea fi el însuşi spălat, potrivit detractorilor săi, dacă un asemenea text ar fi adoptat. Condamnarea sa îl împiedică până acum să ocupe postul de prim-ministru.
„Chiar în perioada comunistă, acest gen de măsuri nu a fost luat”, alertează Dragoș Călin, judecător la Curtea de apel Bucureşti şi copreşedinte al Asociaţiei forumului judecătorilor din România. „O graţiere colectivă poate afecta încrederea în justiţie şi acentua sentimentul de insecuritate socială, fără a duce la scăderea suprapopulării penitenciarelor”, contrar afirmaţiilor guvernului, care nu respectă recomandările Comisiei de la Veneţia privind respectarea justiţiei.

Apel la Europa

Pe aceast drum alunecos, românii contează pe preşedinţia ţarii lor în fruntea Uniunii Europene pentru a obţine mai multă vigilenţă din partea liderilor europeni. Aproape 600 de cetăţeni s-au adunat, pe 10 ianuarie, în faţa Atheneului Român de la Bucureşti. „Vrem să trăim într-o ţară europeană, nu într-o dictatură”, au repetat ei.
„Am vrut să arătăm că nu suntem toţi hoţi şi că merităm să fim salvaţi. Eforturile rezistenţei cetăţenilor, ale UE şi ale magistraţilor puse cap la cap vor sfârşi prin a schimba situaţia”, speră Cătălin Teniţă, membru al grupului Geeks4democracy, şi deja gata, ca şi ceilalţi, să-şi înmulţească apelurile la Europa în timpul acestui semestru.

Promisiunea nerespectată a luptei împotriva corupţiei

În 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeană cu promisiunea de a face progrese în domeniul luptei împotriva corupţiei.
Pe 31 ianuarie 2017, cu puţin peste o lună de la victoria sa la legislative, guvernul social-democrat anunţă o ordonanţă de urgenţă care prevede deja o graţiere colectivă şi depenalizarea faptelor de corupţie sub 44.000 de euro.
Până la 300.000 de români au manifestat împotriva acestei măsuri, cu succes. Înainte de a ataca independenţa procurorilor, în ciuda ameninţarii cu sancţiuni europene, majoritatea a reformat deja codul penal şi a redus pedepsele pentru numeroase infracţiuni.
https://www.la-croix.com/Monde/Europe/Recours-lEurope-justice-roumaine-menacee-2019-01-13-1200995028/gsarbu
Autor: Aline Fontaine.

LA CROIX (Frana), 14 ianuarie 2019
Traducere: Gabriela Sîrbu