Duminica aceasta, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Comisia Electorală Centrală din Moldova a avizat participarea la acest scrutin a 46 de partide politice care îndeplinesc toate cerinţele legale.
Conform unui sondaj de opinie realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, cu o săptămână înainte de alegeri, Partidul Socialiștilor ar acumula aproximativ 43% la alegerile parlamentare, fiind urmat de Partidul Democrat, cu 17% și Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, cu 14 procente. Alte formațiuni politice nu ar depăși pragul electoral de 6%. Aproximativ 12,5% din respondenți nu au prezentat o opțiune de vot. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.195 de respondenți, în perioada 1-14 februarie, la comanda filialei din Republica Moldova a unei instituții de educație electorală din cadrul CSI.
Partidul Socialiştilor (PSRM) este formaţiunea politică condusă de Zinaida Greceanîi și este un partid situat pe stânga eşichierului politic. Acest partid l-a propus pentru preşedinţia republicii pe Igor Dodon, cunoscut fiind ca un politician pro-rus, cel care a şi câştigat această funcţie în anul 2016. Partidul Democrat din Moldova (PDM) condus de Vladimir Plahotniuc se autodefineşte drept un partid de centru-stânga. PDM este membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) şi membru cu drepturi depline în Internaţionala Socialistă. Acest partid militează pentru o Moldovă independentă şi suverană. Blocul electoral „ACUM Platforma DA şi PAS” condus de către Maia Sandu şi Andrei Năstase reprezintă o alianţă politică între două partide proeuropene, Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Platforma Demnitate şi Adevăr.
Atmosfera politică din Chişinău este în prezent una destul de tensionată. Liderii Blocului electoral ACUM susţin că există suspiciuni rezonabile că au fost otrăviţi cu mercur scrie Mediafax, citând portalul moldovenesc Unimedia.md. În acelaşi timp – aşa cum v-am informat – Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova îi atenţionează pe cetăţenii americani în legătură cu pericolul unor posibile dezordini în masă în urma alegerilor parlamentare care vor avea loc duminică. De asemenea, preşedintele pro-rus Igor Dodon a îndemnat cetăţenii să se mobilizeze pentru acţiuni ample de protest.
Din punctul de vedere al României, alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt importante. „Miza alegerilor parlamentare din Republica Moldova poate fi destinul democratic al republicii, iar exerciţiul electoral din februarie 2019 va fi un test major în acest sens” – a declarat ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, într-un interviu oferit în cadrul proiectului ”Dialoguri de politică externă” al organizaţiei non-guvernamentale Asociaţia pentru Politică Externă, informează vineri Radio Chişinău.
În acest sens, ambasadorul nostru a reiterat mesajul transmis recent, inclusiv de ministrul afacerilor externe al României, Teodor Meleşcanu, privind importanţa respectării celor mai înalte standarde legate de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare în Republica Moldova.
Daniel Ioniţă a vorbit şi despre relaţiile dintre România şi Republica Moldova. „România nu a făcut niciodată un secret din agenda sa de politică externă în ceea ce priveşte Republica Moldova: obiectivul strategic al Bucureştiului este de a susţine parcursul european al Republicii Moldova, în conformitate cu Parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea europeană a ţării. Caracterul special al relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Moldova, determinat de comuniunea de limbă, istorie, cultură şi tradiţii, oferă cel mai bun fundament pentru dezvoltarea, pe toate palierele, a cooperării dintre cele două state”, a afirmat ambasadorul României.
De asemenea, potrivit Radio Chişinău, înaltul diplomat român s-a referit la modul în care situaţia generală din Uniunea Europeană (UE) se răsfrânge asupra nivelului de ataşament al cetăţenilor moldoveni faţă de proiectul european, precum şi la căile prin care se poate face faţă propagandei anti-UE.
„Republica Moldova a reprezentat un laborator de propagandă, ştiri false şi război hibrid care, de multe ori, furnizează ‘produse’ ce alimentează tirul de mesaje antieuropene. De multe ori acest tir utilizează ca argument aşa-zisa ‘situaţie dezastruoasă’ din UE, tocmai pentru a justifica fie lipsa apetitului pentru reforme pe (plan) interior, fie lipsa de rezultate concrete sau a unei alternative viabile la proiectul european. Republica Moldova se poate apăra de acest tir, demonstrând prin fapte că poate redeveni un campion al Parteneriatului Estic care nu doar beneficiază de oportunităţile oferite de UE, prin regimul liberalizat de vize, Acordul de Asociere şi Zona de Liber Schimb, dar şi se profilează ca un veritabil vector european prin respectarea normelor şi a valorilor europene”, a afirmat Daniel Ioniţă.
Totodată o parte a presei din România şi analiştii politici sunt de părere că forţele politice unioniste şi pro-europene vor suferi un eşec la următoarele alegeri. Într-un articol amplu publicat în Adevărul autorul Lulea Marius Dorin consideră că rezultatul previzibil al alegerilor este eşecul politicii româneşti. Analistul politic şi fost consilier al preşedintelui Republicii Moldova, Dan Dungaciu a declarat pentru portalul Sinopsis citat de Radio Chişinău că „R.Moldova nu are încă un statut din punct de vedere strategic, importanța acestor alegeri derivă din faptul că acum ar putea fi îndeplinite niște condiții care, pe termen cel puțin scurt, să ducă la fixarea țării în spațiul estic” Analistul se teme că după scrutin se va ajunge – pe termen nu foarte lung – la ”transnistrizarea” țării, prin federalizarea sa și că opțiunea pro-europeană va fi total abandonată. Într-un astfel de posibil moment, spune Dungaciu, va trebui ca și la București cineva să ofere explicații pentru lipsa unor politici clare și eficiente față de R. Moldova, notează Sinopsis.
Dan Dungaciu mai subliniază că schimbarea sistemului electoral, respectiv folosirea unui sistem mixt (vot pe listă și vot individual) a fost făcută în pofida tuturor recomandărilor europene. ”Sistemul e făcut să aducă avantaje partidelor mari. Impactul e ca în multe zone de vot uninominal să fie aleși fie independenți, fie oameni care sunt mai mult legați de interese financiare, nu de partid. Iar acești oameni vor juca ulterior mult mai ușor conform intereselor marilor partide”, conchide analistul.
Opinia specialiştilor este confirmată şi de sondajul mai sus menționat, potrivit căruia președintele Igor Dodon s-ar bucura de cea mai mare încredere a populației, fiind urmat, la distanță, de co-președinta Blocului ACUM, Maia Sandu și de premierul Pavel Filip, potrivit datelor sondajului.
Cercetarea denotă faptul că o mare parte din respondenți nu au încredere în corectitudinea alegerilor și în faptul că acestea sunt libere, iar majoritatea consideră ineficiente reformele din Republica Moldova.
Székely Ervin, Rador
