Atentatele care continuă să zdruncine America sunt în centrul atenţiei presei internaţionale, alături de decizia premierului indian de a anula statutul de autonomie al regiunii Kashmir şi de Brexit.
„Trump condamnă teoria supremaţiei albilor după masacre”, titrează Washington Post, cu menţiunea că preşedintele american a spus că Statele Unite trebuie să condamne la unison „rasismul, bigotismul şi supremaţia albilor”. New York Times constată însă că, deşi „condamnă bigotismul”, liderul de la Casa Albă „nu face apel la adoptarea unor noi legi majore în domeniul regimului armelor”. În plus, subliniază acelaşi cotidian new-yorkez, „dacă preşedintele nu l-a inspirat” pe autorul atacului din El Paso, „el a adus în prim-plan idei polarizatoare”. Le Point reliefează că, în vreme ce „preşedintele american a acuzat luni media că a contribuit ‘în mare măsură’ propagând ‘fake news’, ‘furie şi turbare'”, ziarele îl acuză la rândul lor pe Trump că „a avut tot timpul un discurs ambiguu faţă de atacurile comise de bărbaţi albi împotriva unor minorităţi”. Din Germania, Handelsblatt notează că „după masacrele petrecute în SUA în cursul weekendului, preşedintele Donald Trump doreşte să lanseze o iniţiativă legislativă prin care să fie solicitată pedeapsa capitală pentru infracţiuni de ură sub forma omorului în masă”, însă „criticii îl acuză că prin retorica sa a alimentat starea de spirit ostilă migranţilor”. De altfel, anchetatorii examinează dacă presupusul autor al atacului din El Paso este şi cel care a publicat pe Internet un pamflet rasist care critică „invazia” Statelor Unite de către latino-americani – „formulare care a mai fost folosită de Trump anterior privitor la imigranţi”, punctează ziarul german. Iar Le Monde face socoteala că de la începutul anului în Statele Unite au murit până acum 348 de oameni în 297 de atacuri armate.
Pentru Europa, problema Brexitului devine tot mai spinoasă odată cu apropierea termenului limită. Citat de The Guardian, purtătorul de cuvânt al premierului britanic spune că „Brexitul va avea loc la 31 octombrie ‘indiferent de împrejurări'”, refuzând să precizeze dacă Boris Johnson va considera că un vot în Parlament împotriva retagerii fără acord „ar fi un motiv suficient pentru a schimba direcţia”. „Un Brexit fără acord ar lovi însă comerţul şi ar avaria economia din Regatul Unit şi UE deopotrivă”, având „consecinţe pentru graniţa invizibilă de pe insula Irlanda, şi totodată ar învenina relaţiile dintre Londra şi Bruxelles”, notează The Telegraph. În plus, după cum punctează La Libre Belgique, „din Ţara Galilor până în Scoţia, trecând prin Irlanda de Nord, Brexitul până la capăt susţinut de Boris Johnson pune la încercare unitatea Regatului Unit, după cum a constatat singur noul prim-ministru cu ocazia unui turneu marcat săptămâna trecută de reacţii ostile”. Dar, adaugă acelaşi cotidian belgian, „haosul potenţial al unui ‘no deal’ ar putea să provoace şi un climat de ‘criză’ susceptibil să răcorească aspiraţiile independentiste, în Scoţia sau în altă parte”.
Un climat de criză pare a se înstăpâni şi în Kashmirul indian, care în urma unei decizii a guvernului de la New Delhi îşi pierde autonomia, relatează Washington Post. Decizia „alimentează tensiunile cu Pakistanul”, remarcă Financial Times, în vreme ce Le Monde aminteşte că teritoriul este „revendicat de Pakistan din 1947 şi este afectat de o insurecţie separatistă”. Iar Wall Street Journal atenţionează că regiunea Kashmir „se află în centrul uneia din cele mai îngrijorătoare înfruntări nucleare din lume”, atât India, cât şi Pakistanul dispunând de arme atomice. Pe de altă parte, după recenta încetare a tratatului ruso-american de dezarmare nucleară INF, ziarul belgian Le Vif scrie că preşedintele Putin a făcut apel la lansarea unui „dialog serios” pentru „a evita haosul”, avertizând că Rusia „va fi ‘constrânsă’ să producă noi rachete dacă Washingtonul va proceda astfel şi punând în gardă împotriva unei ‘curse nelimitate a înarmărilor'”.
În ceea ce priveşte România, publicaţia Bloomberg relatează că ţara noastră „prelungeşte cu mai mult de un an menţinerea ratei dobânzilor, odată cu încetinirea celei mai accelerate inflaţii din UE”. „Preocupată de atragerea influxurilor de capital speculativ, banca centrală combate creşterea preţurilor de consum prin scoaterea lichidităţilor în exces din sistemul financiar, în loc să amplifice costurile de împrumut”, iar această strategie „dă roade”, aducând o atenuare a inflaţiei pentru prima dată anul acesta, în iunie, remarcă Bloomberg. Dar atenţionează că inflaţia „se menţine încă deasupra ţintei”.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/atataru
