Rezervele faţă de vaccinul Sputnik V în ţările Uniunii Europene nu sunt doar de natură profesională (Agenţia Europeană a Medicamentului – EMA încă nu și-a dat acordul pentru folosirea serului), ci mai ales politice, având în vedere că Moscova doreşte să dezbine UE cu oferta sa. Răspunsul Bruxelles-ului este mărirea capacităţii de producţie pentru vaccinurile occidentale, dar din ce în ce mai multe state cochetează cu ideea cumpărării Sputnik V, chiar dacă aceste achiziţii au generat crize guvernamentale. Guvernele Ungariei, Poloniei şi Slovaciei au cumpărat deja din serul rusesc.
Faţă de vaccinul rusesc nu se pot stabili alte criterii, decât cele ale eficienţei şi siguranţei – scrie publicaţia germană de orientare liberală Süddeutsche Zeitung. Dacă există aceste garanţii, atunci serul trebuie cumpărat şi acest lucru nu afectează cu nimic politica europeană faţă de Moscova. Uniunea Europeană este în dilemă privind oferta lui Vladimir Putin. Unii consideră că este un gest umanitar, alţii că este o manevră propagandistică. Se pune problema de etică, dacă este permis comerţul cu Rusia, în timp ce UE critică regimul autocrat al lui Putin şi politica acestuia faţă de Ucraina. A refuza un vaccin din motive ideologice este un cinism la fel de mare ca şi livrarea serului exact din acelaş motiv. Sputnik V trebuie acum să treacă prin examenul EMA. În cazul în care va absolvi cu succes acest test, iar UE totuşi nu va încheia un contract cu Moscova, atunci nu li se poate interzice statelor membre să cumpere vaccinul Sputnik V de pe piaţa rusească.
Ceea ce face însă prim-ministrul bavarez, Markus Söder, şi anume că vrea să concureze cu alte landuri în a cumpăra Sputnik V este de neconceput. Motivul pentru care Kremlinul a livrat rapid vaccin în Ungaria şi în Balcani este pentru că a vrut să evidenţieze liniile tectonice dintre ţările europene. Faptul că Söder se arată partener în acest efort, depăşeşte şi cele mai îndrăzneţe speranţe ale Moscovei – scrie ziarul.
Acest subiect este dezbătut într-un context mai larg şi de către ziarul elveţian Neue Züricher Zeitung. Influentul jurnal scrie că dacă vaccinul rusesc primeşte undă verde de la EMA, atunci Europa Occidentală nu are niciun motiv să renunţe la acesta, chiar dacă putem să fim siguri că Moscova foloseşte Sputnik V ca un mijloc de propagandă. Pe de altă parte, unele ţări europene – lăsând la o parte propriile interesele în stoparea pandemiei – refuză achiziţia serului pentru a demonstra astfel că se distanţează de politica Rusiei – afirmă comentatorul prestigioasei publicaţii. Deşi verificarea vaccinului încă nu s-a terminat, Putin profită fără scrupule de semnalele pozitive de până acum. Guvernele Poloniei şi Ungariei prin achiziţia vaccinului îşi demonstrează pe de o parte opoziţia lor faţă de UE, pe de altă parte arată cât de eficient pot negocia în domeniul comercial între blocuri de putere regionale. Acum însă scena se diversifică pentru că şi politicieni germani vor să apară în lumina reflectoarelor. Prim-ministrul bavarez, Marcus Söder a semnat un precontract cu ruşii pentru livrarea a 2,5 milioane de doze de vaccin şi ministrul de sănătate al guvernului federal din Germania a discutat deja cu partea rusească. Cu toate acestea, cancelarul Angela Merkel este de părere că achiziţia de vaccinuri este de competenţa Uniunii Europene.
Bruxelles-ul nu a lăsat fără replică aceste provocări. Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă a declarat că până la mijlocul lunii iulie 70% din populaţia Uniunii Europoene poate să primească vaccinul şi în aceste condiţii Europa nu mai are nevoie de Sputnik V – transmite Die Welt. În perioada cuprinsă între începutul lunii aprilie şi mijlocul lunii iulie producătorii vor livra 420 de milioane de doze, incluzând aici şi vaccinul produs de Johnson & Johnson din care este de ajuns o singură doză pentru imunizare. În a doua jumătate a anului vor sosi aproape un miliard de doze, iar capacitatea de producţie a industriei va ajunge la 100 de milioane de doze pe lună. Mai târziu, după finalizarea dezvoltării capacităţilor se poate aştepta la o producţie de 2-3 miliarde de doze pe an. În aceste condiţii statele membre nu au motive să apeleze la Rusia pentru câteva milioane de doze – spunea Breton.
Amploarea disputelor legate de vaccinul rusesc exempifică bine faptul că în Slovacia achiziţionarea serului de către fostul premier Igor Matovič a dus la demisia acestuia din fruntea executivului, iar în Cehia fostul ministru al sănătăţii Adam Woitěch a demisionat pentru că – potrivit informaţiilor presei maghiare – nu a dorit să cumpere vaccinul rusesc.
Székely Ervin, RADOR
