Revista presei internaţionale – 28 aprilie 2021

Criza coronavirusului și actualitatea politică globală sunt subiecte predilecte ale presei internaționale de astăzi. Separarea Marii Britanii de cei 27 de parteneri a fost parafată de Parlamentul European, scrie publicația Les Echos din Belgia. „În ultima etapă legislativă, deputaţii europeni trebuie să ratifice până miercuri acordul la care au ajuns la sfârşitul lui decembrie Regatul Unit şi UE. Ei vor cere Londrei să-şi respecte mai bine angajamentele de la frontiera irlandeză şi pe cele referitoare la pescuit. E timpul să se finalizeze această ultimă obligaţie juridică”. De la 1 ianuarie, acordul este funcţional „provizoriu” până pe 30 aprilie. „În absenţa aprobării europenilor, expirarea acestui termen ar deschide uşa restabilirii cotelor vamale şi a cotelor în comerţul dintre cele două maluri ale Canalului Mânecii. Deputaţii europeni au întârziat mult momentul fixării unei date pentru acest vot în semn de protest împotriva amânării de către Londra a anumitor controale ale mărfurilor în Irlanda de Nord. Acest episod a reactivat tensiunile şi temerile de a vedea Londra eliberându-se treptat de angajamentele sale”, comentează Les Echos.
Parlamentul European a ridicat imunitatea eurodeputatului grec Giannis Lagos, fost membru al partidului Zorii de Aur, condamnat în ţara sa pentru „conducerea unei organizaţii criminale”, scrie publicația Kathimerini din Grecia. „A fost arestat europarlamentarul grec Giannis Lagos, în urma emiterii unui mandat european de arestare de către autorităţile greceşti. Acesta urmează să fie extrădat în Grecia pentru a executa pedeapsa de 13 ani şi 8 luni de închisoare dispusă de Curtea de Apel pentru Infracţiuni Atena pentru activitatea pe care acesta a desfăşurat-o în cadrul organizaţiei criminale Zorii de Aur”.
Negocierile de la Viena pe tema dosarului nuclear iranian se mențin în atenția presei internaționale. Discuțiile se reiau pe fondul unor complicații, notează Associated Press. SUA nu se află la masa negocierilor după ce s-a retras în mod unilateral din acord in 2018, în mandatul președintelui Donald Trump, care a reinstaurat sancțiunile americane într-o campanie de presiuni maximale pentru a forța Iranul să renegocieze pactul cu mai multe concesii. Președintele Biden vrea să se realăture acordului, o delegație americană fiind prezentă la Viena la discuții indirecte cu Iranul, unde diplomați din alte state încearcă rolul de mediator. Obiectivul suprem al acordului este de a împiedica Iranul să dezvolte o bombă nucleară, ceea ce acesta insistă că nu va face. Iranul are acum suficient uraniu îmbogățit pentru a produce o bombă, dar nicidecum aproape de cantitatea pe care o deținea înainte de semnarea acordului nuclear”, arată Associated Press.
Criza coronavirusului este urmărită în continuare cu atenție de presa internațională. “În India, una dintre cele mai afectate țări, ajutorul extern nu e doar un imperativ moral, ci și o chestiune de interes propriu”, opinează The Financial Times. „Suferința poporului indian în cursul celui de-al doilea val pandemic din țară e o tragedie umană de proporții imense. E totodată un avertisment – și un pericol – pentru lume. Cu știri potrivit cărora mor oameni în stradă, în fața spitalelor copleșite și cu rezervele de oxigen pe terminate, poate că India aduce astăzi cel mai mult cu cele mai negre scenarii formulate în urmă cu 16 luni, la identificarea virusului. E un avertisment pentru planetă de a nu crede că virusul a fost învins atunci când contaminarea încetinește. Țara care găzduiește cel mai mare producător de vaccinuri din lume – Institutul Serului din India – a rămas cu mult în urmă comparativ cu unde s-ar fi putut afla, inoculându-și mai puțin de 10% din cetățeni cu prima doză”, comentează The Financial Times. În Spania, un concert-test la care cei 5.000 de participanți au purtat măști dar nu avut distanțare nu a prezentat pericole, scrie Le Soir. „Nu există niciun semn de contaminare după concertul-test de rock care s-a ţinut pe 27 martie la Barcelona, în Spania, cu 5.000 de spectatori dansând cu mască, dar fără distanţare, au arătat marţi organizatorii, care doreau să arate că se pot ţine concerte în ciuda pandemiei. După ce au făcut teste PCR tuturor participanţilor la două săptămâni după concert, „nu există niciun semn care să sugereze că a avut loc vreo contaminare în timpul evenimentului care a făcut obiectul acestui studiu”, a anunţat un medic care a urmărit experimentul, citat de Le Soir.
Contextul politic din Rusia este urmărit și el de presa internațională, The New York Times făcând referire la situația liderului opoziției, Aleksei Navalnîi, despre care afirmă că „este adevăratul lider al Rusiei”. Cu câțiva ani în urmă, erau puține persoane care credeau că acesta „va ajunge să fie în mod indubitabil liderul opoziției, că rezistența sa față de guvernarea lui Putin va fi atât de profundă, încât regimul va depune eforturi ca să-l reducă la tăcere – prin tentative de asasinat, prin încarcerare sau printr-o boală care, săptămâna trecută, îl adusese în pragul morții – și că mii de ruși din întreaga țară vor ieși în stradă ca să protesteze față de ceea ce i se întâmpla. În prezent, Rusia are doi lideri naționali. Putin, la Kremlin, și Navalnîi, la închisoare”, comentează The New York Times.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)