Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește cele mai recente evoluția din teren, reacțiile internaționale și eforturile pentru găsirea unei soluții diplomatice. Ucraina a respins un ultimatum dat de Rusia pentru predarea orașului Mariupol, anunțând că nu va ceda solicitărilor Moscovei nici măcar pe fondul temerilor că mai mulți locuitori ai orașului au fost răpiți și trimiși în Rusia, scrie The Guardian. De cealaltă parte, ministerul rus al Apărării, citat de Le Monde, a susținut că „autobuze confortabile” așteaptă la punctele de control pentru a transporta refugiații către mai multe destinații și că oricine sosește în Rusia va primi trei mese calde pe zi și asistență medicală non-stop. „Aproape 60.000 de locuitori salvați din Mariupol se află deja în Rusia”, susține ministerul rus al Apărării.
Uniunea Europeană va creşte ajutorul financiar şi livrările de armament către Ucraina, a declarat ministrul german al apărării, Annalena Baerbock, înaintea unei sesiuni speciale a Consiliului Afacerilor Externe. Potrivit CNN, ministrul german a precizat că „Vom creşte instrumentele financiare la un miliard de euro pentru achiziționarea de bunuri militare, subliniind astfel foarte clar că suntem alături şi complet solidari cu Ucraina”. Germania va asigura, de asemenea, vânzarea de arme germane către Ucraina, tranzacţiile fiind urgentate. „Avem responsabilitate faţă de ucraineni, dar avem responsabilitate şi faţă de cei 450 de milioane de europeni şi de cei care sunt membrii NATO”, a mai afirmat responsabilul german.
Miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din Uniunea Europeană au adoptat o nouă politică de apărare comună care va permite UE să constituie forţe de reacţie rapidă, scrie La Libre Belgique. Documentul include o strategie privind constituirea unei forţe militare de 5.000 de combatanţi şi angajamentul de creştere a cheltuielilor militare pentru ca UE să fie în măsură să efectueze singură intervenţii până în 2025. Forţa va fi constituită din „componente terestre, aeriene şi maritime” şi dotată cu capacităţi de transport pentru a fi în măsură să „facă intervenţii pentru a salva şi evacua cetăţeni europeni” prinşi într-un conflict. “Această capacitate le-a lipsit europenilor pentru a-i înlocui pe americani cu ocazia evacuării Kabulului, în august 2021” comentează La Libre Belgique și precizează că “angajamentele militare ale UE vor fi discutate joi cu preşedintele american, Joe Biden, la un summit extraordinar al NATO urmat de o reuniune a şefilor de stat şi de guvern ai UE consacrată consecinţelor războiului dus de Rusia în Ucraina pentru securitatea în Europa”.
Ambasadorul Statelor Unite la Moscova a fost convocat la ministerul rus de Externe pentru a-i fi transmis un protest referitor la declarațiile președintelui american, care îl numise pe Vladimir Putin „un dictator ucigaș”. După cum notează The Independent, ministerul rus de Externe i-a transmis ambasadorului John Sullivan că „afirmațiile inacceptabile” făcute de președintele SUA referitor la Vladimir Putin au împins relațiile dintre cele două țări până la „un punct de ruptură”. Săptămâna trecută, după discursul susținut de președintele ucrainean în fața Congresului american, președintele Biden a afirmat că Vladimir Putin este „un criminal de război” și „un dictator ucigaș”, mai amintește The Independent.
Pe de altă parte, Moscova anunță că pune capăt negocierilor cu Tokyo pe marginea tratatului de pace ca urmare a introducerii de către Japonia a restricțiilor unilaterale împotriva Rusiei în legătură cu situația din Ucraina. Potrivit TASS, a mai fost luat decizia anulării călătoriilor fără viză pentru cetățenii japonezi, efectuate pe baza acordurilor din 1991 privind schimburile fără viză între insulele Kurile de Sud ale Federației Ruse și Japonia. Partea rusă se retrage, de asemenea, din dialogul cu Japonia privind stabilirea de activități economice comune în Kurilele de Sud și blochează prelungirea statutului Japoniei de partener al Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) pentru dialog sectorial.
„Am ajuns la o nouă eră post-Război Rece. Ceea ce urmează poate fi și mai periculos”, titrează publicația canadiană The Globe And Mail. „Oricum se va desfășura războiul din Ucraina, relațiile NATO-Rusia vor rămâne aproape sigur tensionate, dacă nu chiar ostile. Sancțiunile și războiul economic pot continua atâta timp cât Putin își păstrează puterea. Vestea bună este că democrațiile occidentale au dovedit o unitate remarcabilă în fața agresiunii lui Putin. Acum trebuie să se pregătească pentru ceea ce ar putea deveni o confruntare lungă cu Rusia în Ucraina, și în alte părți, fără a declanșa, din neatenție, un alt război pentru a pune capăt tuturor războaielor”.
Despre o „revenire a blocului american” și modul în care se poziționează SUA față de Uniunea Europeană pe de o parte și Rusia și China de cealaltă parte, scrie ziarul portughez Diario de Noticias. „Dacă înțelegem această ciocnire între Occident și Rusia, oricât de periculoasă ar fi ea, ca fiind secundară faţă de o viitoare confruntare între Statele Unite și China pentru supremația mondială, și dacă, de asemenea, aceasta este și gândirea lui Joe Biden, atunci vizita lui în Europa are un dublu obiectiv: să transmită Rusiei un mesaj de unitate transatlantică, pe care o simte deja sub forma sancțiunilor economice, și să arate Chinei că există un bloc unit care la ora H va fi alături de America în cazul în care Washingtonul și Beijingul se vor confrunta. Mult mai atent la păstrarea alianțelor tradiționale ale Statelor Unite decât a fost Donald Trump, Biden, din cauza evenimentelor din Ucraina, pare să se fi reorientat și asupra Europei, mai degrabă decât asupra Indo-Pacificului, ceea ce contravine nu numai politicii predecesorului său, ci şi celei a lui Barack Obama însuși, al cărui vicepreședinte a fost timp de opt ani”. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
