Aprovizionarea Europei cu energie se află în centrul dezbaterilor liderilor europeni, în condițiile în care prețurile la energie, deja foarte ridicate încă de dinainte de declanşarea războiului din Ucraina, înregistrează noi niveluri record din cauza acestui conflict, constată La Tribune, notând totodată că întrebarea centrală este: ”Cum să reducem dependenţa Uniunii Europene de energia rusească?”. Printre măsurile preconizate, se numără un angajament de achiziţie în comun de gaze naturale, gaze lichefiate şi de hidrogen la nivel european, conferindu-se astfel o mai mare putere de negociere cu furnizorii, dar și obligativitatea ca statele membre să-și umple depozitele la 90% din capacitate înainte de sosirea iernii, detaliază La Tribune. Există însă și o serie de inițiative regionale. Astfel, Polonia și Bulgaria vor propune la summitul NATO din această săptămână construirea de conducte de combustibil care să traverseze întreg Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice, incluzând Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România și Bulgaria, relatează de la Sofia cotidianul Dnevnik. Potrivit aceluiași cotidian sofiot, președintele Bulgariei se află în discuții cu președinții României și Greciei pentru îmbunătățirea infrastructurii necesare livrărilor de gaz natural lichefiat din porturile grecești până în Bulgaria și România.
”E nevoie de o nouă concepție strategică a NATO” care ”să ia în considerare schimbările generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei” este apelul lansat în cadrul vizitei la București de președintele Poloniei, Andrzej Duda, citat de site-ul polonez de limba engleză The First News. Duda și-a exprimat convingerea că prezența NATO în Polonia și România trebuie să-și schimbe profilul într-o ”prezență permanentă a forțelor Alianței Nord-Atlantice pe teritoriul nostru”. La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis a declarat că cele două țări doresc confirmarea principalei sarcini a NATO, și anume apărarea colectivă, și că este nevoie urgentă de consolidarea flancului estic al alianței, mai notează The First News din declarațiile făcute la București de cei doi președinți.
”Uniunea Europeană își propune să constituie un fond pentru reconstrucția unei Ucraine democratice”, titrează The Guardian, amintind că blocul comunitar a alocat deja 1,2 miliarde de euro pentru a ajuta autoritățile ucrainene în fața asaltului trupelor rusești. Pe de altă parte, Uniunea Europeană va anunța noi reguli cu privire la ajutoarele de stat pentru companii, permițând statelor membre să acorde fonduri pentru compensarea pierderilor suferite de diverse afaceri ca urmare a crizei ucrainene sau a sancțiunilor împotriva Rusiei, notează Politico.
”Rusia intensifică bombardamentele împotriva populației civile” și ”instaurează teroarea” constată Le Figaro, publicând reportaje cutremurătoare din orașele ucrainene aflate sub asediu. ”Terorism în adevăratul sens al cuvântului”, astfel caracterizează și Frankfurter Allgemeine Zeitung acțiunile Rusiei în orașul Mariupol, care pentru ziarul german, a devenit simbolul bestialității mașinii de război rusești. ”Nu e deloc întâmplător că forțele militare ale lui Vladimir Putin atacă blocuri de locuințe, spitale, centre comerciale și locuri de refugiu. De când președintelui rus i-a devenit evident că ucrainenii îi opun rezistență cu toate forțele, rușii atacă din ce în ce mai mult obiective civile, urmărind să obțină predarea ucrainenilor, prin acțiuni de terorism pur”, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Între timp, exodul refugiaților din Ucraina a depășit 3,5 milioane, provocând cea mai gravă criză din Europa de după Al Doilea Război Mondial, notează Associated Press, detaliind că cei mai mulți au mers în Polonia – peste 2,1 milioane -, urmată de România cu peste 540.000 de refugiați și Moldova cu peste 367.000. ”Minusculul stat al Moldovei se luptă cu mulțimea de refugiați” titrează USA Today, în timp ce Financial Times detaliază: ”cel mai sărac vecin al Ucrainei a primit și cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor, fapt care pune o presiune mare pe economia țării”. ”În același timp statutul Moldovei de țară neutră, nealiniată, cu o regiune separatistă în care staționează 1.500 de militari ruși, îi determină pe occidentali să se teamă că ea poate fi afectată de un asalt extins al Moscovei”, mai scrie Financial Times, adăugând că ”Moldova cere ajutor pentru a se menține pe picioare”. (Carolina Ciulu)/cciulu/avladucu
