(2) RADOR: Revista presei internaționale
RADOR RADIO ROMÂNIA, 9 mai 2024 – Parada de Ziua Victoriei de la Moscova, care a avut loc la doar o zi după învestirea lui Putin pentru un nou mandat în fruntea Federației Ruse, este analizată pe larg în paginile presei internaționale. „Parada Victoriei a fost organizată în Piața Roșie pentru a comemora cea de-a 79-a aniversare a Victoriei în Marele Război Patriotic, așa cum numesc rușii victoria asupra Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial”. La Stampa precizează că, pe lângă echipamentul militar, la paradă au defilat 9.000 de oameni, dintre care 1000 participanți la așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina. În tribună, Vladimir Putin a fost flancat de liderii principalelor țări aliate – Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Cuba, Laos și Republica Guineea-Bissau, dar în tribune nu s-a aflat niciun lider occidental. Le Monde remarcă faptul că discursul antioccidental a devenit o parte obligatorie a sărbătorilor de 9 mai de la Moscova. „An de an, și mai ales de când a lansat un război pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022, Vladimir Putin s-a folosit de Ziua Victoriei împotriva Germaniei lui Hitler pentru a acuza din nou Occidentul de activitate „nazistă” și de a-și aroga titlul de unic combatant în fața pericolului nazist. Ceea ce a fost nou în discursul de anul acesta este menționarea armelor nucleare, atrage atenția cotidianul central francez. Deși face parte din arsenalul retoric recent al președintelui rus, această mențiune nu a fost făcută niciodată cu ocazia zilei de 9 mai, o „sărbătoare sacră”, așa cum o numește Putin. Le Monde mai reține din discursul liderului de la Kremlin negarea contribuției decisive a Aliaților în cel de-al doilea război mondial, prin ideea că Rusia a rămas singură „în cea mai grea oră a războiului”.
La rândul său, Libre Belgique observă că liderul rus a recunoscut, la fel ca în discursul său de învestitură, că Rusia aflată în plin conflict cu Ucraina „trece printr-o perioadă dificilă”, fără a intra în alte detalii.
Turneul european al președintelui Chinei este urmărit cu atenție de marile cotidiene internaționale. „Serbia a întins covorul roșu pentru Xi Jinping”, titrează L’EXPRESS, care amintește că fosta republică iugoslavă rămâne unul dintre cele mai prietenoase state europene față de Beijing. China a investit deja miliarde de euro în Serbia și Balcani, în special în sectoarele minier și de producție. Beijingul și Belgradul au semnat anul trecut un acord de liber schimb, și prin urmare China este acum al doilea furnizor al Serbiei, după Germania, cu o cotă de piață de 12%. Publicația franceză adaugă că Beijingul percepe Belgradul ca pe un „nod” pentru investițiile sale și influența sa asupra Vechiului Continent.
Xi Jinping s-a îndreptat spre un teren mai prietenos din Est, constată la rândul său New York Times, care amintește că poziția favorabilă a Chinei față de Kremlin în privința războiului din Ucraina nu e o problemă pentru președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, care, la fel ca și Orban, a menținut relații călduroase cu Rusia și China, asigurându-și investiții chineze de miliarde de dolari. Spre deosebire de cea mai mare parte a Europei, unde guvernele se schimbă în mod regulat – un proces democratic care poate perturba planurile de investiții ale chinezilor, bazate pe relațiile strânse cu un lider anume – atât Orban, cât și Vucic sunt la putere de peste un deceniu și nu dau semne să plece.
„Chinezii se simt bine în Ungaria. Se prea poate ca populația să nu fie foarte încântată de China, dar guvernul este”, conchide New York Times.
Tensiunile din Gaza se află din nou la un punct maxim. FRANCE 24 reamintește că, de săptămâni întregi, aliații Israelului, în frunte cu Statele Unite, încearcă să convingă statul israelian să renunțe la planul său de ofensivă terestră de mare anvergură la Rafah, invocând riscul unei noi catastrofe umanitare. În ciuda presiunilor internaționale, pe 7 mai Israelul a respins o propunere de încetare a focului negociată la Cairo și acceptată de Hamas, acord care prevedea un schimb între prizonierii palestinieni deținuți de Israel și ostaticii deţinuţi de mișcarea islamistă palestiniană.
„Un embargou american asupra armamentului trimis Israelului – aceasta e vestea incredibilă de săptămâna aceasta” – titrează Wall Street Journal, și explică: Administrația Biden confirmă că a blocat transporturile de arme către cel mai apropiat aliat al SUA din Orientul Mijlociu. Cu alte cuvinte, mesajul Casei Albe este că Israelul nu trebuie să aibă bombe mari și nici mici, nici bombe „proaste” dar nici „inteligente”, plus că va trebui să se descurce fără tancuri și artilerie. Oricât de insistent și-ar trâmbița Biden sprijinul „neclintit” pentru Israel, faptul că el refuză acum să-i trimită arme pune statul evreiesc în pericol, notează WSJ, avertizând: ”Israelul e acum în mijlocul unui război, atacat pe multiple fronturi. A-l văduvi de armele americane e o invitație pentru inamicii lui să profite de această ocazie avantajoasă, atât la negocierile privind ostaticii cât și pe câmpul de luptă”.
Suspendând livrarea de bombe către Israel, pentru prima dată de la începutul războiului, Statele Unite adaugă acţiunea vorbelor și transmit un mesaj clar aliatului lor referitor la Rafah, remarcă la rândul său Le Figaro. De modul în care Israelul își va desfășura operațiunile militare în orașul palestinian va depinde soliditatea sprijinului american, pus la încercare de ofensiva sângeroasă israeliană din Fâșia Gaza de după 7 octombrie. O altă publicație americană, Washington Post, notează că reacția oficialilor israelieni nu s-a lăsat așteptată. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că țara sa este suficient de puternică pentru a lupta singură, adăugând că, „dacă va trebui, ne vom lupta cu mâinile goale”.
Agenția de Presă Rador, 9 mai 2024
