Evoluțiile de pe frontul sudic și estic al Ucrainei, efortul internațional de ajutorare a guvernului de la Kiev dar și actualitatea politică globală se află printre subiectele urmărite cu predilecție de presa internațională.
Ucraina a recucerit peste 1.170 de kilometri pătrați de teren în regiunea sa sudică Herson în contraofensiva împotriva Rusiei începută la sfârșitul lunii august, a declarat duminică un purtător de cuvânt al armatei, citat de Reuters. “Ucraina a obținut un succes-fulger cu ofensiva sa din nord-est, dar operațiunile din sud pentru a elimina un punct de sprijin rusesc pe malul de vest al râului Nipru au fost de mai lungă durată. Purtătorul de cuvânt al comandamentului militar sudic, Natalia Humeniuk, a declarat că Ucraina înregistrează progrese pe frontul Herson, dar că mai sunt multe de făcut pentru a securiza teritoriile recent recucerite”.
Analizând contextul în care a fost avariat de o explozie podul peste Strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia de Crimeea, The New York Times scrie că ”Podul are o valoare practică, dar și una simbolică, el fiind nu doar o importantă rută de aprovizionare pentru forțele ruse din sudul țării, ci și proiectul personal preferat al președintelui Vladimir Putin”. În aceeași direcție, publicația turcă Habertürk titrează “în Crimeea nu a fost distrus doar un pod” și motivează că “După ce Moscova a anexat ilegal Crimeea în 2014, președintele rus Vladimir Putin a fost prima persoană care a traversat podul Kerci, pe 15 mai 2018, conducând un camion urmat de un convoi de 30 de vehicule. Discursul susținut de Putin la inaugurarea podului arăta că a proiectat această structură pentru a legitima procesul de anexare a Crimeii. Atacul ucrainean asupra podului a avut loc în ziua în care Putin împlinea 70 de ani. În plus, faptul că atacul s-a produs la doar câteva zile după amenințările privind utilizarea armelor nucleare reprezintă un element de propagandă prin care Ucraina arată că nu va face niciun pas înapoi, oricare ar fi costurile”, comentează Habertürk.
Președintele Rusiei a acuzat serviciile secrete ucrainene (SBU) că au organizat atacul, despre care susține că este „un act terorist”. Potrivit agenției TASS, Vladimir Putin a convocat pentru luni o întâlnire operațională cu membrii permanenți ai Consiliului Național de Securitate. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a precizat însă dacă situația legată de podul peste Strâmtoarea Kerci va fi discutată la această reuniune.
Statele Unite vor continua să furnizeze ajutor militar Ucrainei, a declarat pentru postul ABC John Kirby, purtător de cuvânt pe domeniul securității naționale la Casa Albă. Kirby a adăugat că SUA își mențin poziția potrivit căreia Rusia trebuie să își retragă trupele din Ucraina. „Ceea ce pot să vă spun este că domnul Putin a început acest război, iar domnul Putin i-ar putea pune capăt astăzi, pur și simplu prin mutarea trupelor sale din țară”, a arătat John Kirby.
Noi ajutoare militare pentru Ucraina anunță și Germania. Potrivit CNN, ministrul Apărării de la Berlin a menționat că Germania va trimite în Ucraina sisteme de apărare aeriană IRIS-T și va livra prin Grecia și Slovacia 100 de tancuri. Aceste două țări ar urma să trimită armatei ucrainene o parte din tancurile pe care le dețin iar în schimb să primească tancuri din Germania.
Urmărind rezultatul alegerilor regionale din landul german Saxonia Inferioară, AFP anunță o victoriei a Social Democraților într-un scrutin care poate fi considerat un test pentru politicile aplicate de liderul formațiunii, Olaf Scholz, în calitate de cancelar. Votul ”i-a oferit lui Scholz un respiro într-un moment în care popularitatea sa continuă să scadă pe fondul crizei energetice. Social-democrații sunt creditați cu între 32,7% la 33,3% din voturi în acest land din nordul țării, al doilea ca mărime din Germania, pe care îl conduc din 2013 în coaliție. Ei devansează partidul conservator (CDU) al ex-cancelarului Angela Merkel, care a obținut 27,5% din voturi. În ciuda nemulțumirii publice în creștere la nivel național, partidul lui Olaf Scholz a beneficiat de imaginea locală bună a ministrului președinte al Saxoniei Inferioare. Rezultatele din acest land constituie o ușurare pentru Scholz, pe fondul criticilor legate de o politică de sprijin pentru Ucraina considerată prea timidă, al temerilor crescânde legate de inflație, de criza energetică, de pericolul nuclear sau de riscul unui conflict în Europa”, comentează AFP.
Alegeri au avut loc și în Austria, unde președintele în exercițiu, Alexander Van der Bellen, a obținut un nou mandat de șase ani. Potrivit Euronews, sondajele îl creditează pe fostul lider al Verzilor, Van der Bellen, cu peste 54% din voturi, ceea ce ar face ca un al doilea tur de scrutin să nu mai fie necesar. Pe locul doi se situează candidatul Partidului Libertății, de extremă dreapta, Walter Rosenkran care a obținut 18,9% din voturi. Obținând al doilea mandat, președintele liberal pro-european Alexander Van der Bellen a promis să ofere țării „stabilitate și claritate”. Acestea au fost primele alegeri la nivel național din Austria de când pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina i-au zguduit economia, mai arată Euronews. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/ilapadat
- Advertisement -
