Războiul din Ucraina dar și valul de caniculă și incendiile care afectează Europa se numără printre principalele subiecte urmărite de presa internațională. La doar o zi după semnarea acordului de la Istanbul privind reluarea exportului de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, Rusia bombardează portul Odesa, scrie Reuters. „Ucraina continuă demersurile pentru a relua exportul de cereale în urma unui acord care urmărește să atenueze penuria alimentară dar a avertizat că livrările vor avea de suferit dacă atacul rusesc cu rachete asupra orașului Odesa nu este decât prevestitorul unor alte atacuri similare. Potrivit armatei ucrainene, două rachete de tip Kalibr au fost lansate de pe nave rusești, lovind zona stației de pompare din port iar alte două rachete au fost doborâte de forțele aeriene”. În replică, autoritățile de la Moscova, citate de agenția TASS, susțin că „rachetele rusești de mare precizie au lovit o navă ucraineană de război și un depozit de armament din Odesa”. „Rusia își va menține angajamentele privind exportul de produse agricole, indiferent dacă restricțiile aplicate Moscovei sunt, sau nu, ridicate”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov în cursul unor discuții purtate la Cairo. Forțele maritime din Rusia și Turcia vor garanta siguranța navelor cu cereale în Marea Neagră, a precizat șeful diplomației de la Kremlin, potrivit agențiilor ruse.
„Putin încearcă să dezbine Occidentul. Trebuie să ne pregătim”, titrează The Telegraph, amintind de acordul de la Istanbul care ar trebui să permită reluarea exporturilor de cereale ucrainene. „Nu trebuie să uităm că, din capul locului, motivul pentru care un acord era necesar a fost decizia crudă a Kremlinului de a folosi hrana pe post de armă, în încercarea de a șantaja comunitatea internațională. Mai sunt încă multe obstacole de depășit până când cerealele vor începe să curgă liber: va fi necesară o deminare, vasele vor trebui ghidate printre minele rămase, iar alte nave vor trebui inspectate pentru a nu transporta arme. De la cereale până la gaze, Rusia va folosi orice mijloc pentru a-i dezbina pe aliații din NATO în lunile și anii ce vor veni. Costul pe care-l impune Putin va fi fără îndoială mare”.
Temperaturile extrem de ridicate și seceta creează probleme majore în mai multe țări din Europa, informează Euronews. Un incendiu izbucnit în Slovenia, la granița cu Italia, a obligat autoritățile din mai multe localități să ceară evacuarea zonelor afectate. Specialiștii au afirmat că incendiul din regiunea carstică din sud-vest a fost cel mai puternic de când țara a devenit națiune independentă în 1991. Incendiul a cuprins 2.000 de hectare și a detonat muniții neexplodate aflate sub pământ, datând din Primul Război Mondial. Peste 1.000 de pompieri au luptat împotriva incendiului, ajutați de armata și poliția slovenă, precum și de elicoptere din Austria, Slovacia și Croația. Mii de hectare de teren au fost afectate de incendii și în Franța și Spania iar în Portugalia autoritățile au declarat stare de alertă la acest sfârșit de săptămână, avertizând că temperaturile ridicate și seceta sporesc riscul de incendii.
Situația din Italia generată de demisia guvernului Draghi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru UE și NATO, care „se tem de un guvern de extremă dreapta în Italia și spun că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue fără piedici”. După cum notează La Libre Belgique, „odată cu demisia lui Mario Draghi în Italia, UE şi NATO pierd un pilon, un aliat preţios în sprijinul pentru Ucraina împotriva Moscovei, dar se tem de asemenea de venirea la putere a celor doi lideri ai extremei drepte italiene, eurosceptica Giorgia Meloni şi rusofilul Matteo Salvini”. „O altă miză crucială pentru occidentali este că viitorul executiv va trebui să continue eforturile uriaşe întreprinse de Mario Draghi pentru a reduce dependenţa Italiei de energia rusească”. La Repubblica amintește că în Italia vor avea loc alegeri anticipate pe 25 septembrie și că numărul parlamentarilor va fi redus. „Odată cu reducerea parlamentarilor (de la 630 la 400 de deputați și de la 315 la 200 senatori), decisă de reforma constituțională aprobată în această legislatură, se schimbă și hărțile electorale”.
Presa internațională urmărește și vizita pe care o face Papa Francisc în Canada, The New York Times vorbind despre o încărcătură simbolică extrem de importantă pentru populația indigenă din această țară. „Papa Francisc călătorește în Canada săptămâna aceasta pentru a-și cere scuze comunităților indigene pentru rolul Bisericii Romano-Catolice în așa-numitul sistem de școli rezidențiale din țară, unde mii de copii indigeni au murit și nenumărați alții au fost abuzați sexual și fizic. Vizita vine după ani de insistențe ale liderilor indigeni și ale politicienilor canadieni cu scopul de a obține scuze din partea Vaticanului pentru acele școli, concepute pentru a șterge cultura și limba indigenă prin separarea forțată a copiilor de familiile lor și pentru a-i asimila în modul de viață occidental”. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
