Presa internațională continuă să scrie despre situația din strâmtoarea Taiwan, dar și despre conflictul din Ucraina și eforturile diplomatice de a aplana tensiunile. „Vizita lui Pelosi în Taiwan culege roade îndoielnice pentru SUA, dar dezvăluie și limitele Chinei”, scrie publicația FOLHA ONLINE, și explică: „Cele trei zile de manevre, care încep joi (4 august), vor menține tensiunea care a contaminat piețele mondiale la un nivel ridicat, dar riscul major este de accident, nu de un război. În acest sens, provocarea lui Pelosi, care a fost criticată de aliații SUA din regiune și care încurcă strategia lui Biden de a-i uni, are și capacitatea de a expune unele limite chineze. Chiar dacă disputa îi oferă o consolidare politică în ajunul realegerii sale pentru un al treilea mandat inedit, Xi nu poate trece mai departe de amenințări, conchide FOLHA ONLINE. O altă publicație rusofonă, DIÁRIO DE NOTÍCIAS, remarcă ironic: „Totul era mai simplu în strâmtoarea Taiwan pe vremea când Mao Zedong aștepta momentul potrivit pentru a trimite trupe pe insula aflată sub controlul Kuomintangului, în timp ce, de cealaltă parte, Chiang Kai-shi acumula armament pentru a încerca într-o bună zi recucerirea continentului de la comuniști și restabilirea stăpânirii Republicii Chineze, întreruptă în 1949”. Taiwanezii știu că, astăzi, președintele chinez Xi dorește, la fel ca opinia publică chineză, ca reunificarea să fie pașnică și susținută de taiwanezi, care sunt văzuți drept compatrioți. Cu alte cuvinte, menținerea actualului statu quo este dorită atât de Beijing, cât și de Taipei, și chiar de Statele Unite, chiar dacă nimic nu pare la fel de simplu ca pe timpul conflictului dintre Mao și Chiang Kai Shi, conchide ironic publicația portugheză.
LA LIBRE BELGIQUE consemnează faptul că Uniunea Europeană condamnă manevrele „agresive” ale Chinei din strâmtoarea Taiwan, prin vocea șefului diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell. Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a anunțat la rândul său că „”situaţia din strâmtoarea Taiwan, în actualele condiții de instabilitate internaţională şi regională, poate duce la calcule greşite, la conflicte deschise şi mai ales la consecinţe imprevizibile pentru marile puteri”.
De la Moscova, INTERFAX anunță că președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan vor avea vineri convorbiri directe la Soci, deși nu este planificată o conferință de presă comună din cauza programului părții turce, după cum a declarat jurnaliştilor secretarul de presă al preşedintelui rus, Dmitri Peskov.
O altă publicație rusă, GAZETA, dezvăluie subiectele care vor fi examinate de Putin și Erdoğan la Soci: dezvoltarea relațiilor bilaterale și exportul de cereale ucrainene, pe de o parte, și un schimb de opinii atât cu privire la situaţia din Ucraina, cât și la cea din Siria.
În context, LE MONDE remarcă faptul că acordul cerealier de la Istanbul poate fi considerat un succes diplomatic pentru președintele Erdoğan. Prima navă încărcată cu cereale ucrainene a traversat strâmtoarea Bosfor, consacrând viabilitatea acordurilor semnate separat de Moscova și Kiev pe 22 iulie la Istanbul, sub egida Turciei și a Națiunilor Unite. Editorialistul cotidianului francez consideră că succesul acordului de la Istanbul consolidează imaginea președintelui Recep Tayyip Erdoğan pe scena internațională, restabilind centralitatea geopolitică a Turciei, întărindu-i poziția de mediator imparțial între Kiev, căruia îi furnizează drone de luptă, și Moscova, de care depinde pentru energie și siguranța alimentară, conchide Le Monde.
Într-o analiză a evoluției conflictului din Ucraina, Corriere della Sera evocă două scenarii și multe necunoscute. Scenariile privesc fie o contraofensivă ucraineană în Herson în săptămânile ce urmează, fie o consolidare a forțelor ruse pe frontul de sud. În ceea ce privește necunoscutele, publicația italiană enumeră capacitatea rușilor de a susține un efort militar dublu în Donbass și un al treilea front în sud și factorul timp, cu apropierea toamnei și a iernii, când condițiile meteo ar putea dezavantaja invadatorii. Pentru partea ucraineană, necunoscutele ar fi capacitatea de străpungere a liniilor ruse la Herson și ritmul aprovizionărilor cu arme occidentale, subliniază Corriere della Sera.
Washington Post atrage atenția asupra colaborării la nivel de înaltă tehnologie între Moscova și Teheran. „Un nou satelit pe care Rusia se pregătește să-l lanseze în numele Iranului săptămâna viitoare va spori considerabil capacitatea Teheranului de a spiona ținte militare din Orientul Mijlociu. Doar că Iranul nu va controla imediat satelitul după lansarea sa, anunțată pentru data de 9 august: Moscova intenționează să folosească instrumentul spațial pentru a-și sprijini propriul efort de război în Ucraina, potrivit unor experți occidentali citați de Washington Post.
Legătura dintre conflictul din Ucraina și criza energetică mondială este una indisolubilă, reamintește Wall Street Journal. Este, de fapt, un al doilea front deschis de Vladimir Putin: un război energetic în Europa. Acest război energetic operează cu actualele prețuri, dar și cu o numărătoare inversă până la iarnă. „Va avea Europa gaz suficient pentru a-și umple spațiile de stocare și a satisface nevoia de încălzire mai mare care vine odată cu vremea rece?” – se întreabă Wall Street Journal, care întrevede pericolul unei ascensiuni a partidelor populiste, singurele care vor profita de declinul economic al europenilor.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
