”Șase luni de război și zero planuri de pace”, titrează cotidianul italian Il Giornale, în timp ce de la Londra, The Times notează că împlinirea a șase luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia a coincis cu Ziua Independenței țării față de Moscova, o zi pe care Kievul a sărbătorit-o în condiții de maximă securitate și cu temeri legate de noi atacuri ale rușilor. Până acum ”războiul a costat viața a mii de oameni, a forțat strămutarea a milioane de persoane și a făcut ca aproximativ o cincime din fostul teritoriu al Ucrainei să intre sub ocupație rusă”, amintește The Times, adăugând că acest conflict a provocat și o creștere a costurilor vieții la nivel mondial, mărind facturile pentru alimente și energie. ”Vom lupta până la capăt” pentru pământul ucrainean, fără ”nicio concesie și niciun compromis”, a promis președintele Volodimir Zelenski, citat de Kyiv Post. Ucraina nu ”va încerca să ajungă la o înțelegere cu teroriștii”, a mai susținut Zelenski, făcând referire la Rusia și insistând asupra necesității eliberării tuturor celor 25 de regiuni ale țării. Rusia, la rândul ei, se bazează pe arma energiei, după cum constată o analiză Reuters, titrând: ”Vladimir Putin mizează că oprirea gazului la iarnă va duce la încheierea păcii cu Ucraina în condițiile impuse de el”. Întrucât Kievul insistă că nu va negocia cu Moscova, până când trupele rusești nu vor fi retrase complet de pe teritoriul său, Putin speră că explozia prețurilor la energie și posibilele lipsuri în aprovizionare de pe timpul iernii vor determina Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistiţiu în termenii doriți de el, spun două surse apropiate Kremlinului, citate de Reuters. ”Europa va plăti un preț pentru sprijinul acordat Kievului”, dar „prețul pe care l-am plăti dacă nu am sprijini Ucraina și ar câștiga Rusia ar fi mult mai mare”, subliniază secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru postul german de radio ZDF. ”Când trăim într-o lume din ce în ce mai periculoasă, când vedem acțiunile agresive ale președintelui Putin împotriva unei națiuni suverane și pașnice a Europei și întreaga retorică amenințătoare împotriva aliaților NATO, trebuie să investim mai mult în apărare”, a fost îndemnul lui Stoltenberg, transmis prin intermediul Sky News din Marea Britanie. Stoltenberg a recunoscut însă că pentru un politician este ”mai atractiv să investească în îngrijire medicală, educație, infrastructură decât să cheltuiască pentru apărare”. Pe aceeași linie, președintele american Joe Biden a anunțat un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, marcând, în opinia Politico, trecerea Statelor Unite către o strategie pe termen mai lung de a echipa Ucraina pentru a putea lupta în anii următori – după ce ajutoarele anterioare s-au concentrat pe nevoi mai imediate de arme sau muniție. În Rusia, în schimb, chiar dacă războiul din Ucraina nu merge bine, iar rușii au pierdut în jumătate de an mai mulți militari decât în cei peste zece ani de război în Afganistan, ”putinismul este viu și o duce bine” constată CNN, încercând să explice menținerea popularității lui Putin la cote ridicate, atribuite uneori unui ”climat de frică și conformism”. Pe de altă parte, toți protestatarii împotriva războiului au fost scoși în afara legii, constată New York Times, comentând arestarea miercuri a lui Evgheni Roizman, ”poate unul dintre cei mai fervenți critici ai războiului din Ucraina care vorbea încă liber în Rusia”. Analiștii susțineau de mai multă vreme că autorităților le-ar fi teamă “să sară la gâtul” carismaticului Roizman, în vârstă de 59 de ani, din cauza popularității de care se bucură în Ekaterinburg, unul dintre cele mai mari orașe din Rusia. În afara faptului că s-a pronunțat împotriva Kremlinului, el a colectat bani pentru copii, a deschis un muzeu de icoane, avea ore regulate de audiență și făcea jogging alături de susținători și de jurnaliști”, scrie New York Times.
”Trăim o mare schimbare sau o mare bulversare”, este avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron, lansat în cadrul primei sedințe de guvern de după vacanța de vară, o ședință ale cărei prime minute au fost transmise în mod excepțional în direct, după cum remarcă Les Echos. Macron a vorbit despre o ”serie de crize grave”, de la cea din Ucraina până la seceta severă, care vor duce la ”sfârșitul abundenței” și al ”lipsei de griji”. Sub titlul ”De la nepăsare la îngrijorare”, editorialistul Le Figaro încearcă să explice ”pesimismul brutal” care l-a cuprins pe președintele francez și vede în declarațiile sale o încercare de a preveni efectele unui ”cocktail exploziv” generat de ”crizele fără sfârșit” prin care trecem și care pot produce o ”instabilitate socială violentă”./cciulu
(Carolina Ciulu – RADOR)
