În Marea Britanie, noul premier Rishi Sunak se confruntă cu cea mai grea sarcină a unui lider, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, preluând frâiele guvernului într-un moment marcat de temeri privind facturile la energie, costurile împrumuturilor și o inflație în creștere, scrie Politico. Rishi Sunak nu va salva Marea Britanie, opinează The New York Times, dar The Washington Post reține că Sunak promite să acționeze pentru a câștiga încrederea britanicilor. Devenit cel de-al treilea premier din acest an, Sunak a promis să îndrepte greșelile făcute de predecesoarea sa, Liz Truss, angajându-se să guverneze dând dovadă de integritate, profesionalism și spirit de răspundere, notează The Times. Rishi Sunak a scris istorie, devenind primul ministru britanic de origine indiană, a titrat postul hindus NDTV, considerând simbolică ascensiunea sa într-o funcție atât de înaltă. Premierul Indiei, Narendra Modi, l-a definit pe Rishi Sunak ca pe o „punte vie”, afirmând că așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu el „pe probleme globale și pentru implementarea Foii de parcurs 2030”, menționează Hindustan Times. Sunak reprezintă momentul Obama al britanicilor, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung. În primul său discurs oficial, Sunak a denunțat războiul teribil purtat de Rusia în Ucraina și a subliniat că acest conflict trebuie să se încheie cu o victorie a Kievului, notează Le Figaro. La rândul său, Kremlinul a indicat că Rusia nu poate spera la o ameliorare a relațiilor cu Regatul Unit, după numirea lui Sunak, completează Le Figaro.
În prima sa vizită în Ucraina, președintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit la Kiev pentru a-și exprima solidaritatea și sprijinul, în special în zona de apărare aeriană, pe fondul unei campanii reînnoite de bombardamente rusești și a temerilor că Moscova încearcă să escaladeze și mai mult războiul, informează The Independent. În același timp, la Vatican, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut Papei Francisc să discute cu președintele rus Vladimir Putin, cu patriarhul ortodox rus Kiril şi cu preşedintele american Joe Biden, pentru a favoriza procesul de pace în Ucraina, consemnează Le Point. La rândul său, Suveranul Pontif a făcut apel la evitarea unui război nuclear, adaugă Ansa. Între timp, lideri ai UE și G7, alături de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, oameni de afaceri și experți s-au reunit la Berlin, în Germania, la cel de-al V-lea Forum Economic Germano-Ucrainean, anunță presa internațională. Participând online, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că Europa este interesată de reconstrucția țării sale și a solicitat ajutor internațional pentru repararea daunelor provocate de război, reține The Wall Street Journal. Este nevoie de un nou Plan Marshall pentru secolul al XXI-lea, a afirmat cancelarul german Olaf Scholz, invocând crearea unei structuri pentru a articula ajutorul internațional pentru Ucraina, pe termen scurt, mediu și lung, citează France24, precizând că revenirea la normalitate a Ucrainei ar costa 349 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor Băncii Mondiale. Între timp, la Zagreb, în Croația, prima conferință parlamentară a Platformei Crimeea, un format de cooperare internațională inițiat de Ucraina, a reunit reprezentanți ai Parlamentului European, ai G7, ai parlamentelor din țările UE și celor candidate la aderare, ai Adunării Parlamentare a NATO, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Uniunii Interparlamentare, informează agenția croată HINA. Reprezentanții a peste 50 de țări și organizații internaționale au convenit asupra unei declarații în care se angajează să susțină suveranitatea și integritatea Ucrainei și să respingă ocuparea și anexarea de către Rusia a unor teritorii ucrainene, afirmâmd că ocupația rusă reprezintă o provocare directă la securitatea internațională, cu implicații grave pentru ordinea internațională, adaugă agenția spaniolă EFE.
Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina afectează economiile Europei, ritmul de creștere încetinește pe tot continentul, iar inflația nu dă semne de scădere, constată Kathimerini. Economiile avansate ale Europei vor crește cu doar 0,6% în 2023, în timp ce economiile emergente, excluzând Turcia și țările aflate în conflict, Belarus, Rusia, Ucraina, vor crește cu 1,7%, potrivit celui mai recent raport al FMI cu privire la perspectivele economiei globale, analizat de ziarul grec. Anul viitor, producția și veniturile Europei vor fi cu aproape jumătate de trilion de euro mai mici decât ceea ce prognozase FMI înainte de războiul din Ucraina și, deși se estimează că inflația va scădea anul viitor, aceasta va fi în continuare cu mult peste ținta BCE, la aproximativ 6% și, respectiv, 12% pentru economiile europene avansate și cele emergente, atenționează Kathimerini.
Cristina Zaharia, RADOR
