Revista presei internaţionale, 5 ianuarie 2023

Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, cu implicațiile sale asupra pieței mondiale a energiei, dar și alte evenimente importante din sfera politică, economică sau militară. “Ucraina va primi în 2023 de la aliați tot ce nu a obţinut anul trecut”, a afirmat ministrul ucrainean de externe, citat de agenția RBC. Dmitro Kuleba a declarat că, anul acesta, Kievul va primi din partea aliaţilor toată asistența militară necesară pe care a solicitat-o și nu a primit-o în 2022. “Cu toții nu doar ne gândim la asta, ci și muncim foarte mult în acest sens”, a arătat responsabilul de la Kiev. Pe de altă parte, Ucraina a convenit cu partenerii privind livrarea a mii de transformatoare și generatoare necesare refacerii infrastructurii energetice bombardate de ruşi. Dmitro Kuleba, citat de agenția Ukrinform, a menționat că Ministerul Afacerilor Externe continuă să lucreze împreună cu Ministerul Energiei, Ministerul Infrastructurii, compania Ukrenergo și alte ministere și departamente pentru a obţine asistență internațională necesară refacerii infrastructurii energetice a ţării.

Franța va livra Ucrainei tancuri ușoare, a anunțat președintele Emmanuel Macron în urma unei discuții cu omologul său de la Kiev. După cum notează Le Point, un responsabil din cadrul Palatului Elysee a precizat că „Preşedintele vrea să suplimenteze asistenţa militară prin aprobarea furnizării de tancuri de luptă uşoare, de tip AMX-10 RC”. „Este prima dată când forţele armate ucrainene primesc tancuri de concepţie occidentală”, a adăugat oficialul francez.

Rusia se teme de atacuri paranormale din Occident, relevă un memoriu de la Kremlin scurs recent în presă. După cum scrie Foreign Policy, “rușii nu sunt îngrijorați doar de propaganda uzuală din vreme de război, cum ar fi transmisiuni radio clandestine ori ziare ilegale. Kremlinul se pregătește pentru ‘infectarea psihologică a militarilor’ de către un inamic care ar urma să-i manipuleze prin hipnoză – dar și prin necunoscute puteri mistice și paranormale. Memoriul avertizează cu privire la ‘generatoare psi’ și ‘abilități hipnotice’ utilizate de militari străini. Credința în puteri mistice e relativ larg răspândită în Rusia, unde aproximativ 20% din populație apelează la serviciile prezicătorilor și peste 60% crede într-o formă sau alta de magie”, mai arată Foreign Policy.

Pe fondul unor temperaturi mai mari decât media înregistrate în Europa, consumul de gaze se menține scăzut iar cotațiile au coborât sub valorile înregistrate înainte de începerea războiului din Ucraina, scrie DPA. „La hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţia gazelor naturale cu livrare în luna următoare a coborât la 69 euro pentru un Megawatt-oră la deschiderea bursei iar apoi a ajuns la 67 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel din februarie 2022. În vara anului trecut se înregistra un nivel record de 345 euro pentru un Megawatt-oră. Un motiv important pentru scăderea preţului gazelor naturale îl reprezintă temperaturile mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă a anului în majoritatea regiunilor, ceea ce scade consumul şi ajută Europa să evite reducerea stocurilor de gaze”.

Un acord Turcia-Bulgaria privind gazul lichefiat „deschide un colț discret al pieței europene a gazului”, titrează Bloomberg. „Turcia i-a acordat Bulgariei acces la terminalele ei de gaz lichefiat, deschizând un colț strict controlat al pieței europene a gazului, ceea ce poate contribui la diversificarea aprovizionării regiunii. Compania bulgară de stat Bulgargaz EAD va putea importa timp de 13 ani GNL de la terminalele și din rețeaua Turciei în virtutea acordului semnat la Sofia. Turcia plănuiește să înființeze în Tracia, regiunea ei de la granița cu Bulgaria, un ‘centru global’ al gazului. Turcia s-a mai apropiat cu un pas de obiectivul ei în decembrie, atunci când România a acceptat să importe gaz azer prin intermediul Turciei”, comentează Bloomberg.

În Statele Unite, republicanii nu au reușit să îl aleagă pe preşedintele Camerei Reprezentanților, unde au obținut majoritatea. „Loialitatea lui Kevin McCarthy față de Trump nu l-a ajutat cu nimic”, titrează The Atlantic. „Cândva prezumtiv președinte al Camerei, el a trecut deja prin câteva runde jenante de vot, și mai urmează și altele. Mai dezastruos din perspectivă politică decât un târg cu diavolul, californianul a încheiat un târg cu Donald Trump – iar acum află cât de puțin valorează. McCarthy a decis încă de timpuriu să se țină cât mai aproape posibil de fostul președinte, dar nici măcar sprijinul public consecvent al lui Trump nu a putut împiedica votul jenant pentru președinția Camerei. Este pentru prima oară după 1923 când se întâmplă ca alegerea președintelui Camerei să necesite mai mult de o rundă de vot”, notează The Atlantic.

Despre perspectivele relațiilor dintre doi mari aliați NATO, SUA și Turcia, scrie ziarul turcesc Yeni Șafak, arătând că „administrația Biden nu a evaluat oportunitatea lansării unei noi ere în relaţiile cu Turcia”. „Turcia și SUA, care nu se află de aceeaşi parte a baricadei în Siria, vor trebui să facă mutări care să reducă neîncrederea reciprocă. De fapt, putem spune că Turcia a făcut deja primul pas prin cererea de a achiziţiona avioane F-16 din SUA. Atunci când privim investiţiile militare şi politice ale administraţiei Biden în Grecia, posibilul refuz al Washingtonului de a vinde avioane F-16 Turciei ar putea da naştere unei noi crize în relaţiile bilaterale”, reține Yeni Șafak. Și completează că „În ciuda faptului că încă din trecut SUA promovează o politică de echilibru faţă de Turcia şi Grecia, în ultima perioadă au investit mai mult în Grecia, ceea ce a făcut ca Turcia să ridice tonul în această problemă. Washingtonul trebuie să arate că menţine tradiţionala politică de echilibru, dar şi că acordă importanţă încrederii în Turcia, aliată în NATO, aprobând vânzarea avioanelor F-16”.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR