Statele Unite vor furniza un nou ajutor militar de 3 miliarde de dolari pentru Ucraina, ceea ce constituie anvelopa cea mai importantă până acum, a anunţat Casa Albă, citată de La Libre Belgique. La rândul său, Franța va oferi tancuri ușoare și își va continua sprijinul în materie de apărare, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de Le Figaro. Astfel, Franţa devine primul partener NATO care trimite vehicule blindate ușoare, ceea ce reprezintă un punct de cotitură în conflict, comentează ziarul spaniol ABC. Trimiterea de tancuri în Ucraina ar putea agrava și mai mult conflictul, avertizează Rusia, titrează 20 Minutos, iar Le Soir atenționează că Vladimir Putin mută arme nucleare în Belarus și în Crimeea.
Întrevederea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Roma, cu premierul italian Giorgia Meloni este analizată de agenția italiană Ansa. După conversația de la Bruxelles, întâlnirea de luni dintre von der Leyen şi Meloni a reprezentat o ocazie excelentă pentru un schimb de opinii în vederea Consiliului European extraordinar din 9 – 10 februarie, care va fi dedicat în special economiei și migrației, scrie Ansa. Redistribuirea migranților sosiți ilegal în Europa, sprijinirea companiilor și redistribuirea fondurilor PNRR s-au numărat între subiectele abordate în cadrul întâlnirii, detaliază La Stampa.
Într-o amplă analiză, Reuters prognozează că, anul acesta, economia României le va depăși pe cele stagnante ale vecinilor, ajutată de fondurile UE, de stabilitatea monedei naționale și de investiții străine atrase parțial și de strămutarea unor afaceri din Rusia și Ucraina. FMI estimează pentru România o creștere de 3,1% și, până și prognoza Comisiei Europene (CE), de 1,8%, o plasează cu mult înaintea Poloniei (0,7%) și Ungariei, care se luptă cu încetinirea economiei și cu explozia inflației, scrie Reuters. Situația survine după un deceniu în care România – vreme îndelungată printre cele mai sărace țări din Europa și împovărată de reputația de a fi coruptă – a recuperat discret decalajul față de vecini, devenind a doua economie a Europei de Est, după Polonia. Totuși, adaugă Reuters, economia României întâmpină în continuare și obstacole, între care un deficit de cont curent apreciabil, populația în curs de îmbătrânire și birocrația cronică care frânează dezvoltarea infrastructurii.
Președintele SUA, Joe Biden, participă în Mexic la Summit-ul liderilor nord-americani, pe care Statele Unite, Mexicul și Canada îl organizează în perioada 9 – 11 ianuarie și care se va încheia, miercuri, cu semnarea unui acord de înțelegere privind popoarele native, anunță The Washington Times. Biden s-a concentrat asupra problemelor imigrației, securității și lanțului de aprovizionare la întâlnirea cu omologul său mexican Andrés Manuel López Obrador, chestiuni asupra cărora SUA și Mexicul au opinii diferite, notează The Wall Street Journal. Marți participă la discuții și premierul canadian Justin Trudeau, iar agenda pe care o aduce la summit are un conținut pronunțat economic și include promovarea producției de vehicule electrice ca parte a acordului de liber schimb între Mexic, Statele Unite și Canada (T-MEC), detaliază La Razon. Președintele López Obrador ar putea valorifica acest eveniment promițând să accepte relocalizarea în Mexic a unor companii americane și canadiene aflate în prezent în Asia, opinează Milenio și precizează că acest lucru ar însemna pentru economia mexicană un flux de 30 de miliarde de dolari, adică 3 puncte din PIB-ul țării.
În Brazilia, partizanii fostului președinte Jair Bolsonaro au luat cu asalt Congresul, Palatul Prezidenţial şi Curtea Supremă, protestînd față de revenirea la putere a preşedintelui Luiz Inacio Lula da Silva, informează Courrier International. Scene de război civil: acestea sunt cuvintele care ar fi fost folosite, în trecut, pentru a descrie evenimentele din capitala Brasilia, dar acum există o comparație mai bună: imaginile din capitala braziliană amintesc foarte mult de cele de la Washington, din 6 ianuarie 2021, de capturarea Capitoliului SUA și de atacul susținătorilor fanatici ai lui Trump împotriva democrației americane, comentează Süddeutsche Zeitung. Acum avem ‘Capitoliul nostru’, lamentează Folha de São Paulo, după mai bine de patru ore de ocupare – și jefuire – a locurilor emblematice ale puterii braziliene de către sute de bolsonariști înfierbântaţi. Atacatorii – descriși drept „terorişti” de O Globo – au cerut intervenția armatei pentru a-l răsturna de la putere pe președintele Lula, la doar o săptămână după preluarea mandatului. Acest atac constituie cea mai serioasă amenințare la adresa democrației din cea mai mare țară din America Latină, de la lovitura militară din 1964, și ilustrează flagelul în creștere al agitatorilor de extremă dreapta în democrațiile occidentale, unde radicalizarea este alimentată de refuzul înfrângerilor electorale, menționează The Washington Post. Evenimentele din Brazilia vizează distrugerea unui fundament al democrației, care este recunoașterea legitimității adversarului, scrie Corriere della Sera. Pentru a stinge ultimele focare ale bolsonarismului radical, Lula da Silva va trebui să găsească echilibrul potrivit între diplomație și fermitate, pentru că, în caz de eșec, acest radicalism ar putea fi întărit, cu acordul unei părți a forțelor armate care, deși în umbră, susțin apetitul pucist al bolsonarismului, analizează El Pais. Simpatizanții lui Jair Bolsonaro au demonstrat că și revoluțiile anti-democratice pot fi contagioase, conchide The Atlantic.
Cristina Zaharia, RADOR
