”Cinci săptămâni în balon” sau borna de început a literaturii științifico-fantastice

Context

La 31 ianuarie  1863 vedea lumina tiparului volumul ”Cinci săptămâni în balon”, care avea să îl aducă pe autorul ei, Jules Verne, în atenția publicului citititor de oriunde, totodată și la succesul financiar.

Este unul dintre primele romane ale lui Jules Verne și include elemente pe care le vom regăsi ulterior din plin în scrierile sale: aventuri, intrigă, întorsături de situație, dar și descrieri tehnice, geografice și istorice. Operele lui Jules Verne nu încetează să uimească nici astăzi. Aventurile din cărțile lui nu sunt doar captivante, sunt considerate a fi adevărate viziuni asupra tehnologiei viitorului.

Despre scriitor

Jules Gabriel Verne s-a născut pe 8 februarie 1828, la Nantes, în Franța, pe o mică insulă de pe Loara. Încă de mic asculta poveștile marinarilor și exploratorilor. Iar mama sa era cea care îl încuraja mereu. Adesea Jules Verne spunea că mama sa avea o imaginație și mai bogată decât a lui. Când avea numai 12 ani, Jules Verne s-a îmbarcat clandestin pe o navă care pleca spre India. Prins de tatăl său, a fost aspru pedepsit, moment în care a făcut celebra afirmaţie: “De acum voi călători doar în imaginaţia mea”.

A fost pasionat de geografie și matematică și a visat să fie un cronicar al viitorului.  În acea perioadă, cercetătorii experimentau idei cu motoare, elice și electricitate, iar Verne deja mașinării pe care le regăsim în evoluția omenirii după zeci de ani.

Imaginația lui și talentul scriitoricesc merg spre public prima oară la 31 ianuarie 1863, când Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importanţi editori francezi de la acea vreme, i-a publicat primul roman, “Cinci săptămâni în balon”. Succesul incredibil al cărții a dus la semnarea unui contract de 20 de ani, pentru o serie de “Călătorii extraordinare”.

Cinci săptămâni în balon

 

Cartea ni-l aduce în atenție pe inventatorul Samuel Fergusson, care, însoțit de servitorul Joe și de prietenul său Dick Kennedy, traversează continentul african. În acele vremuri mare parte din continent nu era explorată, iar călătoria va avea loc cu ajutorul unui balon umflat cu hidrogen. Este descrisă o invenție, un dispozitiv care, înlăturând necesitatea de a elibera gaz sau de a arunca greutăți pentru a regla altitudinea, permite călătorii îndelungate.

Călătoria face legătura între explorările întreprinse de Sir Richard Burton și John Hanning Speke în estul Africii cu cele ale lui Heinrich Barth din regiunile Sahara și Ciad.  Traseul începe pe coasta de est, în Zanzibar, traversează Lacul Victoria,  Lacul Ciad,  Agadez, Tombouctou,  Jenné și Ségou, până pe coasta de vest, la St Louis din Senegalul zilelor noastre. O parte de ficțiune este când volumul descrie interiorul necunoscut al Africii până în apropierea actualei Republici Centrafricane ca pe un deșert, când acesta este, de fapt, o savană.

Apar în roman informații inedite despre găsirea izvoarelor Nilului, descrieri ale unui conflict cu un indigen sau aspecte despre mediu. În afara unor detalii avangardiste absolut fascinante, romanul are un dinamism care captivează cititorul iremediabil:  sincronizări norocoase, în care pericolul este evitat deoarece vântul se întețește chiar la momentul oportun, sau personajele privesc exact în direcția potrivită la un moment decisiv etc.

Balonul eșuează înainte de final, dar ajunge suficient de departe pentru a aduce eroii pe tărâmuri prietenoase, de unde se întorc în Anglia, încheindu-și cu succes expediția. Povestea se încheie abrupt după terminarea călătoriei africane, prezentând doar un scurt rezumat a ceea ce a urmat acestui eveniment.

 

Teme abordate:

 

  • Explorarea teritoriilor necunoscute în acea perioadă
  • Studiu etnologic asupra populațiilor africane
  • Discurs despre rase și etnii
  • Rolul important al evanghelizării
  • Aerostatul și inventarea zborului prin aer (care anticipează periplul cosmic din De la Pământ la Lună)
  • Mari fenomene atmosferice
  • Fobia scriitorului față de aur (vizibilă și în Vulcanul de aur)
  • Critica sclavagismului

Romanul înglobează descrieri, anticipări cu zeci de ani ale unor descoperiri, dar și promovarea cunoștințelor epocii. Întâlnim un portofoliu important de subiecte privind aerostatele (ceea ce constituie o anticipație), dar și privind geografia Africii.

 

Ecranizări după roman:

   – 1961 – Flight of the Lost Balloon SUA, în regia lui Nathan Juran, cu Marshall Thompson. Din cauza presiunilor făcute de Irwin Allen și 20th Century Fox, toate referirile la Jules Verne au fost eliminate din film.

   – 1962 – Cinci săptămâni în balon”, SUA, în regia lui Irwin Allen, cu Red Buttons, Fabian, Barbara Eden, Sir Cedric Hardwicke, Peter Lorre, Richard Haydn și Barbara Luna (vezi Cinci săptămâni în balon la Internet Movie Database).

    – 1975 – Viaje Fantástico en Globo, Mexic, în regia lui René Cardona Jr, cu Hugo Stiglitz (vezi Viaje Fantástico en Globo la Internet Movie Database).

 

Benzi desenate:

2005 – Cinci săptămâni în balon, Ed. Egmont Romania, ilustrații de Vali Ivan.

(Autor: Alexandru Balaci)

Bibliografie

https://www.britannica.com/topic/Five-Weeks-in-a-Balloon

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cinci_s%C4%83pt%C4%83m%C3%A2ni_%C3%AEn_balon

https://carturesti.ro/carte/cinci-saptamani-in-balon-851810380