Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023

Scurt istoric

Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști în anul 1212 sau în 1266. În 1175 este menționat comitatul Timiș, dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia. În momentul atestării sale acesta făcea parte din comitatul Timiș, o unitate administrativ teritorială a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat cu centrul administrativ în „Urbis Morisena” (apoi Cenad), fusese cucerit de maghiari în jurul anului 1030 și încorporat în Regatul ungar. Fiind așezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei Banatului, atât Timișoara, cât și funcția de comite de Timiș, au devenit din ce în ce mai importante. Timișoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. În timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timișoara.

Numirea lui Iancu de Hunedoara în funcția de comite de Timiș, în 1440 marchează un capitol aparte din istoria Timișoarei. Iancu de Hunedoara a fost cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme un apărător al creștinătății. El a transformat orașul într-o tabără militară permanentă și în domiciliul său, după ce s-a mutat aici împreună cu familia. Astfel, cetatea va rămâne în posesia Corvineștilor până în 1490.

Municipiul Timișoara, numit și „capitala” provinciei istorice Banat, este, după cum am menționat, reședința județului Timiș și centru cultural și economic al zonei de vest. Între 1880 și 1914, Timișoara era cel mai important oraș industrial, comercial, financiar și cultural din regiune, admirat pentru excelența artistică în muzică, literatură, pictură, sculptură și arhitectură, cât și pentru inovațiile sale tehnice și științifice. Chiar și în perioada comunismului, Timișoara era considerată o urbe experimentală, ingenioasă și la modă, inclusiv datorită formației rock Phoenix și a Grupului Sigma, fiind singurul loc din țară în care artiștilor li se permitea să dea reprezentații în spații publice. Astăzi, Timișoara este în continuare un oraș de oameni prietenoși care trăiesc împreună în pace, cu peste 40.000 de studenți în cinci universități, un sector creativ vibrant și o serie de instituții culturale de prestigiu.

Timișoara este oraşul cu cea mai întinsă arie protejată de monumente istorice din România: peste 14.000 de clădiri de patrimoniu formează un spaţiu unic, care găzduieşte o moştenire arhitecturală impresionantă, a diferitelor comunităţi etnice care şi-au lăsat amprenta culturală aici. Toleranţa şi buna înţelegere sunt alte două trăsături definitorii pentru Timişoara: 29 de etnii şi 17 culte religioase trăiesc în armonie şi înţelegere. Timişoara este un puternic centru multicultural, în care anual se desfăşoară peste 60 de evenimente de prestigiu, sub egida unor instituţii şi organizaţii culturale de marcă. Teatre, filarmonică, operă, muzee, galerii de artă, centre culturale, biblioteci, organizaţii şi fundaţii întregesc reţeaua culturală a oraşului. Alte premiere semnificative sunt apariţia primului ziar din România (1771), prima bibliotecă publică de împrumut cu sală de lectură din Imperiul Austriac (1815), iar Johann Strauss – fiul a concertat aici, pentru prima oară în afara Vienei (1847). Așadar, puternic centru istoric, cultural, universitar, oraşul Timișoara nu duce lipsă de turiști fiind vizitat anual de sute de mii de oameni dornici să-i descopere frumusețea, obiectivele şi atracţiile turistice, clădirile și monumentele încărcate de istorie, dar și aerul european care îi face măcar pentru câteva momente să se simtă ca în Europa de Vest.

Încă de pe vremea romanilor aici a existat o fortăreață cu numele de „Zambara” și mai târziu pe locul acesteia o așezare „Beguey”. Cetatea Timișoarei a constituit pentru multă vreme punctul central și locul pentru care s-au dat multe bătălii. Pentru o perioadă, în timpul dominației maghiare, Timișoara a fost capitala Ungariei, lucru pe care puțini îl știu astăzi. Deși otomanii au fost învinși, în cele din urmă cuceresc orașul și cetatea în anul 1552 pe care apoi îl stăpânesc circa 200 de ani. După dominația otomană a urmat dominația Imperiului Habsburgic astfel că de-a lungul timpului populația Timișoarei s-a diversificat considerabil, astăzi locuitorii fiind de origini diferite (români, maghiari, germani, sârbi, evrei, rromi, slovaci, bulgari, ucrainieni sau turci).

Oraşul Timișoara este cunoscut îndeosebi ca fiind primul oraș cu iluminare stradală (1884), dar și ca locul în care a pornit Revoluția din Decembrie 1989 în urma căreia dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere și, o dată cu el, a dispărut și comunismul. Cu toate că multe dintre clădirile și monumentele istorice s-au păstrat, orașul a devenit tot mai mult unul modern în care s-au construit numeroase centre comerciale și clădiri moderne care contrastează cu cele istorice.

Datorită faptului că Timișoara este un oraș bogat în parcuri și piețe, dar și în arhitectură de tip baroc vienez, a primit numele de „Mica Vienă” sau „Orașul Parcurilor”. Din punct de vedere istoric, cartierele Cetate, Fabric și Iosefin sunt cele mai importante din oraş. Cultura și educația de asemenea sunt foarte importante aici, fiind un oraș multicultural. Din acest patrimoniu fac parte câteva teatre, Opera Română, Filarmonica „Banatul”, casele de cultură și multe muzee interesante care merită văzute măcar o dată în viață. De menționat este și faptul că județul Timiș este cunoscut datorită caracterului piscicol și vânătoresc, iar cei dornici să meargă dincolo de granițele oraşului Timișoara nu vor regreta pentru că și celelalte orașe ale județului Timiș au multe de oferit.

Timișoara, orașul premierelor
De-a lungul secolelor, în Banat s-au înregistrat nenumărate premiere. Pe străzile Timişoarei a circulat primul tramvai electric din România și tot aici a avut loc editarea primului ziar din România şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei:„Temeswarer Nachrichten”. Nepretinzând o înșiruire exhaustivă, ținem totuși morțiș să enumerăm unele dintre cele mai notabile premiere legate de Timişoara, dar şi de Banat, lăsându-vă pe dvs. să stabiliți care este cea mai importantă (dacă veți putea).
• 1718 – Atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România
• 1718 – Deschiderea primei şcoli elementare din Cetate, prima din România
• 1728 – Începutul canalizării Begăi, primul canal navigabil din România
• 1745 – Construcţia spitalului municipal, primul din România (cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani înaintea Budapestei)
•1753 – Timişoara, oraş cu stagiune teatrală permanentă (al treilea oraş din monarhia habsburgică, după Viena şi Budapesta)
•1760 – Primul oraş al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi
•1771 – Editarea primului ziar din România şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei: „Temeswarer Nachrichten”
•1815 – Biblioteca lui Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din imperiul habsburgic, din regatul Ungariei şi din teritoriile româneşti
• 1819 – Pentru prima dată în Europa Centrală, la Timişoara se administrează vaccinul antivariolic
•1823 – La Timişoara, János Bolyai (1802 – 1860) anunţa descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume
•1847 – În curtea fabricii de bere are locul primul concert în afara Vienei al lui Johann Strauss – fiul
• 1855 – Primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz
• 1884 – Primul oraş de pe continentul european cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi
• 1886 – Prima staţie de salvare din Ungaria şi România
•1895 – Prima stradă asfaltată din România
• 1899 – Primul tramvai electric din România
• 1938 – Premieră mondială, prima maşină de sudat şine de cale ferată şi tramvai, invenţie a prof. Corneliu Micloşi
• 1953 – Singurul oraş european cu trei teatre de stat în română, maghiară şi germană
• 1969 – Prof. dr. Ghermănescu publică primul tratat enciclopedic de ecuaţii funcţionale din lume
• 20 decembrie 1989 – Primul oraş liber din România
• 1992 – Primele intervenţii chirurgicale laparoscopice în ginecologie şi primele operaţii plastice mamare cu proteza (colaborare cu Clinica de Ginecologie, Heidelberg)
• 1993 – Prima histerectomie totală pe cale laparoscopică (colaborare cu Clinica din Kiel)
• 1995 – Realizarea fertilizării in vitro şi a embriotransferului uman în România; înfiinţarea primului Centru de Laparoscopie, Chirurgie laparoscopica şi Fertilizare in vitro, Timisoara
• 1996 – Naşterea primului copil conceput in vitro, în România şi realizarea primului copil prin embriotransfer la mama purtătoare, realizată de echipa profesorului Ioan Munteanu
• 2001 – Prima reţea de infochioşcuri din România, realizată de Primăria Timişoara
• 2001 – Prima operaţie pe inimă, cu laser, din România
• 2001 – Primul proiect social de implicare a comunităţi în rezolvarea problemelor sociale – Casa Faenza, centru – pilot pentru copiii cu sindrom autist, realizat în parteneriat de către Primăria Municipiului Timişoara şi Primăria din Faenza
• 2002 – Introducerea în premieră naţională a sistemului de plată a taxelor şi impozitelor prin Internet
• 2002 – Organizarea primului triatlon standard internaţional, din România, de către Atletic Club Maraton
• 2002 – Primul ziar („Monitorul Primăriei”) editat de o primărie şi difuzat gratuit populaţiei
• 2003 – Introducerea noului sistem de semaforizare, („unda verde”)
• 2003 – Amenajarea primului parc de sculptură, din România, situat la intersecţia străzii Mureş şi Calea Martirilor
• 2003 – Transmiterea în premieră naţională a şedinţelor de Consiliu Local prin Internet
• 2003 – Primul transplant de celule stem hematopoietice, în vederea regenerarea muşchiului cardiac la un pacient cu infarct miocardic întins (prima din Europa de Est, echipa prof. dr. Ştefan I. Drăgulescu)

Timișoara, Orașul Rozelor
În Timișoara, dacă timpul, cu binecuvântata sa îngăduință face să dăinuiască, peste secole, biserici, catedrale și clădiri, oamenii, în scurta lor trecere prin viață, încearcă să însuflețească, să coloreze și să parfumeze atmosfera din jurul vechilor edificii creionând parcuri și grădini, răsfățând în soare milioane de petale multicolore de trandafiri.

Până în secolul al XVIII-lea nu existau prea multe grădini cu flori în Cetatea Timișoarei. Acestea erau amenajate de obicei în incinta lăcaşelor de cult şi a locuinţelor celor înstăriţi. Soiurile de flori erau sădite de obicei printre zarzavaturi şi doar cele cu scop medicinal. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului XIX oraşul începe să se dezvolte şi odată cu el numărul locuitorilor se măreşte, spaţiile de apărare din jurul cetăţii devin inutile ca urmare a dezvoltării noilor tehnici de apărare, drept pentru care se trece la amenajarea de parcuri şi spaţii în aer liber destinate promenadei şi relaxării.
În anul 1850, Cronin Cronberg guvernatorul de atunci al Timisoarei, dispune să se planteze arbori pe terenul viran dintre cartierul Fabric şi Cetate zona devenind astfel Parcul Poporului (denumit în prezent Parcul Regina Maria,) atribuindu-şi de drept titlul de cel mai vechi parc al oraşului.

În 1870 se începe plantarea de arbori şi flori între Cetate şi Iosefin pe locul unde în timp au existat mai multe cimitire dând naştere Parcului Central „Anton Scudier” de astăzi, unul dintre cele mai vechi parcuri din Timișoara, înființat în 1880 din dispoziția generalului Anton von Scudier. În parc se află mai multe monumente ale unor personalități și Monumentul Ostașului Român.

Tot în acelaşi an (1870) se dispune de către edilii oraşului, odată cu sosirea la Timişoara a împăratului Franz Josef, amenajarea malului drept al Canalului Bega pe o suprafaţă de 90.000 metri pătraţi și plantarea mai multor soiuri de arbori de foioase şi conifere precum şi covoare florale. Mai târziu, în anul 1876 se mută la Timişoara cel care avea să ridice oraşul la rangul de „Oraşul Rozelor”, Wilhelm Muhle, care a importat tot soiul de arbuşti şi flori din toată Europa, devenind astfel furnizorul Casei Imperiale şi Regale, ocupându-se în totalitate de aranjamentele florale la vizitele oficiale ale împăratului Franz Josef, și fiind decorat cu ordinul de merit „Crucea de aur cu coroană”. În anul 1888 crează primul soi de trandafiri denumit „Madame Josephine Muhle” un trandafir cu petale aurii şi albe. Așadar, o altă premieră – la Timișoara a fost creat primul soi de trandafir de pe teritoriul României. Serele familiei Muhle în număr de 17 se întindeau pe o suprafaţă de 8.200 de metri pătraţi, vasta grădină întinzându-se de la malul Canalului Bega până în Piaţa Bălcescu de astăzi, poarta de intrare situându-se pe Bd. Mihai Viteazul acolo unde este şi reşedinţa familiei. Pe terenul pe care familia îl donează în anii ’20 ai secolului al XX-lea, astăzi sunt construite Politehnica şi Universitatea de Vest. După moartea sa, în 1908, fiul său, Arpad Muhle a continuat tradiţia tatălui său devenind furnizorul Casei Regale din România, el fiind de asemenea ales ca şi consultant ştiinţific la organizarea Parcului Cişmigiu din Bucureşti, cât şi a Parcului Public din Sinaia.

Emblema Timișoarei ca Oraş al Parcurilor şi Trandafirilor, actualul Parc al Rozelor, a fost înfiinţat în 1891 când oraşul a găzduit o expoziţie comercială şi industrială care a fost vizitată de însuşi împăratul Franz Josef împreună cu fiul său, parcul expoziţiei fiind realizat gratuit de Wilhelm Muhle, parţial în stil francez, parţial în stil englez, el prezentând aici peste 300 de soiuri de trandafiri. Având de-a lungul anilor diferite denumiri, cea de Parc al Rozelor o primeşte abia în 1928 când municipalitatea prezintă aici publicului colecţia de aproximativ 2000 de trandafiri care se aflau în grădinile particulare ale bănăţenilor. Tot în acest an Arpad Muhle împreună cu Societatea de Horticultura înfiinţează Uniunea Amicilor Rozelor din România.

În perioada interbelică grădinarii Timișoarei ajunseseră să producă sute de mii de trandafiri anual, iar în anul 1934 Parcul Rozelor avea să deţină în incinta sa peste 1400 de soiuri de trandafiri fiind considerată cea mai mare colecţie din sud-estul Europei. Dacă în 1965 existau aici 1.200 de varietăţi de trandafiri, astăzi abia mai există 600. Cele 10.000 de fire de trandafiri existente acum ocupă un hectar (cam cât teatrul de vară) şi sunt plantate pe opt grupe, în carouri în formă de romb, delimitate cu gărduleţe vii. Astăzi, Timişoara mai are puţini trandafiri dintre soiurile create aici odinioară, multe dintre ele dispărând în totalitate.

Obiective turistice

O parte dintre cele mai interesante atracții turistice o reprezintă clădirile elegante în stil baroc din jurul marilor piețe ale orașului. Un principal punct turistic este Piața Victoriei și Catedrala Ortodoxă Mitropolitană, cu un monument dedicat Revoluției din 1989. Altă atracție turistică sunt Piața Unirii, catedrala Romano-Catolică și cea Ortodoxă Sârbă, exemple rafinate de stil baroc vienez. Piața este dominată la sud de impresionantul Palat Baroc din secolul XVIII, inițial sediu al conducerii administrative, astăzi adăpostind Muzeul de Artă. Timișoara are, de asemenea, multe muzee dedicate specificului etnografic al regiunii Banat.

Dacă cu alte ocazii v-ați plimbat între Operă și Catedrală, după ce ați luat contact cu centrul Timișoarei, trebuie neapărat să o luați la pas prin oraș. Puțin în dreapta Operei se află Muzeul Banatului. Înființat în 1872, reprezintă unul dintre cele mai vechi și mai mari instituții de acest gen din țară. Cuprinde secții de istorie (evoluția vieții în această zonă), științe naturale (prezintă fauna și flora Banatului; cuprinde o bogată colecție de păsări, una din cele mai complete din țară), artă (lucrări aparținând școlilor olandeză, italiană, germană, flamandă, franceză și românească), etnografie (prezintă cultura materială și spirituală a populației românești și a naționalităților conlocuitoare).

După ce treceți de Muzeu și lăsați în urmă Biserica romano-catolică „Sf. Ecaterina”, ajungeți – tot pe dreapta – în cartierul rezidențial. Mergând în pas vioi pe lângă Primărie și, după arome, o porniți întins spre Parcul Trandafirilor, un alt simbol al Timișoarei. Desfășurat pe malul Begăi, în grădinile propriu-zise, sunt îngrijite, aranjate și pregătite să înflorească de-a lungul a trei anotimpuri, numeroase specii de trandafiri, parfumând aerul cu mii de arome și pastelând întinderile cu aproape toată gama de culori. În parc, mângâiat de valuri de aer înmiresmat, teatrul de vară îi așteaptă pe timișoreni, în anotimpurile calde, la promenadă.

O altă zonă deosebită este cartierul vechi din spatele Operei. Dacă o porniți spre stânga, și ați apucat să depășiți Biserica greco-catolică, în spatele acesteia ajungeți în „Piața Zoo”. Foarte cunoscută, plină de flori și de marfă din abundență, este cartierul general al negustorilor. Dacă vă îndreptați spre Bastion (construit între 1730-1733 și format din ziduri masive din cărămidă), nu se poate să nu vă declarați încântați de arhitectura, cu influențe nemțești și austriece, și să rămâneți impasibili la grădinile cu bere din curtea vechilor case săsești, ce amintesc de hanurile de odinioară, sau să nu vă bucure sufletul pitorescul aproape nealterat al locului.

Un alt punct de interes, Piaţa Victoriei s-a format la începutul secolului al XX-lea, concomitent cu demolarea cetăţii. Construite în „stilul anilor 1900” (în special Art Nouveau), palatele din Piaţa Victoriei impresionează prin eleganţă, fiind asemenătoare clădirilor din mari oraşe europene de la acea vreme. Laturile de nord şi de sud ale pieţei sunt mărginite de Catedrala Ortodoxă Mitropolitană şi de Palatul Culturii. Unele din cele mai importante evenimente culturale se desfăşoară în Piaţa Victoriei: JazzTM, Timfloralis, Festivalul de Teatru FEST-FDR, Festivalul de Operă şi Operetă, Târgurile de Paşti şi de Crăciun, Concertele de Anul Nou şi multe altele. Piaţa Unirii găzduieşte construcţii deosebite, în stil baroc, precum Palatul Baroc, Domul Romano-Catolic, Catedrala Ortodoxă Sârbă, Palatul Episcopiei Ortodoxe Sârbe şi Monumentul Sf. Treime, amplasat central. Piaţa Libertăţii a adăpostit de la început mai multe clădiri cu funcţiuni militare. Aici se află Comenduirea Garnizoanei, Primăria Veche, fosta Cancelarie de război (lângă Primăria Veche), Cazinoul Militar, dar şi un important monument baroc “Monumentul Sf. Maria şi Sf. Ioan Nepomuk“. Cetatea Timişoarei – (inspirată din tipul cetăţilor Vauban) a fost construită între anii 1732 – 1761. A fost până la începutul secolului XX cea mai amplă fortificaţie militară în sistem bastionar de pe teritoriul României. Cetatea avea trei „inele” de fortificaţie şi cuprindea 9 bastioane. Însă, cu timpul, zidurile au încorsetat centrul oraşului şi au împiedicat dezvoltarea lui, astfel că în 1892 s-a hotărât demolarea lor. Singurul bastion rămas până în zilele noastre, ce stă mărturie pentru gigantica fortificaţie existentă cândva, este Bastionul Maria Theresia.

Canalul Bega – Până în secolul al XVIII-lea zona Timişoarei era o zonă mlăştinoasă. Pentru asanarea mlaştinilor și pentru dezvoltarea economică şi socială a oraşului a fost necesară construirea unui canal. Construcţia canalului Bega a început 1728, iar în 1732 a circulat prima navă de la Timişoara, pe Bega, Tisa apoi pe Dunăre, până la Pancevo, în Serbia. Lungimea totală navigabilă a Canalului Bega era de 116 km. Datorită acestuia Timişoara era în legătură, pe calea apei, cu Budapesta, Viena şi alte mari oraşe europene. Canalul Bega a constituit principala cale de transport a mărfurilor din Banat până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost importantă şi pentru transportul de pasageri, existând curse regulate până în 1966. În prezent Bega e importantă pentru transportul public şi de agrement, cu vaporaşe, în Timişoara, având totodată şi un rol important pentru sport şi recreere. Pe maluri sunt amenajate piste de biciclete și alei pentru plimbare şi alergare.

Iulius Town este un adevărat orăşel în centrul oraşului, una din principalele atracţii pentru afaceri, cumpărături și divertisment din vestul ţării. Construit după un concept urbanistic modern, ansamblul de clădiri găzduieşte sute de magazine pentru cumpărături, cu branduri naţionale şi internaţionale, restaurante și cafenelele, centre de fitness, cinematografe, dar şi spaţii pentru birouri şi săli ultramoderne de conferințe. Peisajul include şi cel mai mare parc suspendat din Romania, Iulius Gardens, acoperit cu o vegetaţie luxuriantă, amenajat cu oglinzi de apă şi fântâni arteziene. Iulius Gardens este unul dintre cele mai spectaculoase spaţii verzi din Timişoara, amenajat într-o manieră inedită, deasupra noii parcări subterane din ansamblu. O veritabilă oază de relaxare, Iulius Gardens include 1.400 de arbori, cu înălţimi de până la 13 metri, care impresionează prin dimensiuni, forma coroanelor şi coloritul frunzelor, în diferite perioade ale sezonului de vegetaţie. Tei, cedri, fagi pendulari şi piramidali, platani, diverse varietăţi de arţar, stejari, castani, brazi, pini, carpeni de tip spalier sau cu formă piramidală, pruni şi duzi ornamentali, magnolii sunt doar câteva specii care înfrumuseţează zona. Peisajul este completat cu peste 100 de specii de arbuști ornamentali: azalee, hortensii, trandafiri, camelii, wisteria, buxus, călini, forsiția și multe altele.

Muzeele Timişoarei – Fie că vizitaţi Muzeul de Artă, cu lucrări de artă românească şi europeană, Memorialul Revoluţiei din Decembrie 1989, ce prezintă poze şi filme, realizate în timpul Revoluţiei din 1989, sau Muzeul Satului, unicul muzeu în aer liber din partea de vest a ţării, Muzeul Naţional al Banatului cu expoziţii din trecutul Timişoarei şi al Banatului sau Muzeul Popa’s, al celui mai rapid caricaturist din lume, Muzeul Consumatorului Comunist, cu obiecte din România, din perioada anilor ’80, Muzeul Catedralei Mitopolitane, cu obiecte de artă religioasă, sau alte colecţii si galerii de artă contemporană, Timişoara are cu ce să vă încânte privirile, completând imaginea unui oraş cosmopolit și plin de diversitate.

Domul romano-catolic – După mai bine de 700 de ani, în 1733 reședința episcopilor romano-catolici a fost mutată de la Cenad la Timișoara, unde prima catedrală a devenit biserica călugărilor iezuiți. Planul domului actual a fost realizat în stil baroc la Viena, sub îndrumarea arhitectului Josef Emanuel Fischer von Erlach, după alte păreri chiar de Johann Jakob Schelblauer, consilierul tehnic al orașului Viena. Piatra de temelie a fost pusă în 1736 și lucrările au început în 1738. Din cauza terenului mlăștinos, catedrala a fost construită pe piloni de lemn. Are o lungime de 55 m, lățimea este de 22 m, înălțimea navei 16,90 m, iar a turnurilor 35,5 m. Primele clopote au fost turnate în 1763, orologiul a fost montat în 1764. Lucrările au fost terminate în 1774. Prin decretul împărătesei Maria Tereza, domul a fost ridicat la rangul de primă biserică a Timișoarei, în 1756. În perioada 1788-1790, pe timpul luptelor dintre otomani și austrieci, a devenit depozit de sare. În asediul din 1849 edificiul a fost grav avariat. Între pereții lui se păstrează o lucrare a pictorului Michelangelo Unterberger, Sf. Gheorghe călare, luptând cu balaurul (1754).

Catedrala Ortodoxă Mitropolitană – Este una din clădirile simbol ale oraşului. A fost construită între anii 1936-1946, stilul său arhitectural combinând armonios elemente de arhitectură veche românească moldovenească. Are 11 turnuri, acoperite cu ţiglă colorată smălţuită şi o înălţime de 83 m, fiind una dintre cele mai mari biserici din România. În subsolul catedralei poate fi vizitat un muzeu, ce prezintă o bogată colecţie de obiecte de artă religioasă.

Palatul Baroc – Palatul Baroc datează din secolul al XVIII-lea, fiind una dintre clădirile cele mai frumoase ale Timişoarei, ce îmbogăţeşte preţiosul patrimoniu arhitectural al oraşului. La mijlocul sec. al XVIII-lea a fost amenajat ca reşedinţă pentru guvernatorul civil al Banatului. În marea sală de onoare, Sala Barocă, în 1846 a concertat Franz Liszt. Din 1984 găzduieşte Muzeul de Artă.

Programul Capitală Europeană a Culturii 2023

Programul de acordare a titlului de „Capitală Europeană a Culturii” a fost conceput pentru a sprijini bogăția și diversitatea culturală europeană și pentru conștientizarea istoriei și a valorilor europene comune. Aceasta a fost ideea care a stat la baza lansării lui, în iunie 1985, de către Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, la iniţiativa Melinei Mercouri, ministrul culturii al Greciei la acea perioadă și a omologului său francez, Jack Lang. Impactul pozitiv pe care l-a avut acordarea titlului în ultimele trei decenii a plasat inițiativa printre cele mai de succes programe ale Uniunii Europene. Titlul a fost purtat de 70 de orașe din peste 30 de țări, iar programul a devenit atât o platformă-cheie pentru poziționarea la nivel internațional al orașelor, cât și un catalizator al regenerării economice și culturale.

Pregătirea unei Capitale Culturale Europene este o oportunitate pentru oraşul desemnat de a se dezvolta în plan cultural, social şi economic, procesul contribuind la dezvoltarea urbană, a industriilor creative şi la promovarea imaginii oraşului respectiv pe plan internaţional. Statutul de Capitală Culturală Europeană generează sute de lucrări de construcţie şi restaurare, sute de evenimente culturale în anul în care orașul respectiv deţine titlul, servicii pentru toate acestea şi, implicit, noi locuri de muncă, dar și intrarea oraşului în topul destinaţiilor turistice. Cu alte cuvinte, titlul conferă oraşului posibilitatea modernizării infrastucturii, a atragerii de noi investiţii, a dinamizării imaginii oraşului şi a întregii regiuni. Orașul Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, alături de Eleusis (Grecia) și Novi Sad (Serbia), însă în contextul pandemic de la vremea respectivă, întregul program a fost întrerupt, anul 2023 fiind anul dedicat Capitalei Europene a Culturii.

La data de 16 decembrie 2022, într-o zi atât de importantă pentru istoria Timișoarei (pe 16 decembrie 1989 aici a început Revoluția română), ne-a fost dată una dintre cele mai frumoase vești: Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a primit Premiul Melina Mercouri, premiu acordat de Comisia Europeană, în valoare de 1,5 milioane de euro, care atestă că angajamentele asumate în dosarul de candidatură și în perioada de implementare au fost onorate pe deplin. Este o confirmare importantă a seriozității dovedite de oraș și de echipă în implementarea, fără abateri, a programului și a strategiei culturale. Criteriile pentru acordarea premiului includ: independența echipei artistice, alocarea bugetară care poate asigura calitatea programului, dimensiunea europeană a conținutului, demararea planurilor de monitorizare și evaluare, dar și reflectarea clară că programul este o acțiune a Uniunii Europene. Suma acordată prin acest premiu va fi folosită pentru a crește impactul european al programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, dar și pentru a asigura continuitatea programului și conținutului dezvoltat de către operatori după anul titlului. Premiul Melina Mercouri este considerat drept o distincție primită de întregul oraș, dar și de fiecare dintre sutele de oameni care au colaborat în ultimii ani pentru a ajunge în acest moment. Înmânarea oficială a premiului se va face la Deschiderea oficială TM2023, pe data de 17 februarie.

Un alt moment important ce trebuie menţionat este data de 9 ianuarie 2023, când Capitalele Europene ale Culturii din 2022 (Novi Sad, Esch-sur-Alzette şi Kaunas) au predat oficial titlurile orașelor și regiunilor care vor reprezenta Capitalele Culturale Europene în 2023. Ceremonia a avut loc la Atena, la Muzeul Acropole, și a fost marcată de o mulțime de discursuri și spectacole artistice. Predarea oficială 2023, simbolic întruchipată de o sculptură de sticlă, a fost, de asemenea, o oportunitate pentru Reprezentanții Oficiali de a reaminti sensul și scopul Capitalelor Europene ale Culturii ca proiecte unice care vizează celebrarea culturilor europene. Capitalele Europene ale Culturii colaborează între ele, reunesc oameni și culturi. Această cooperare se exprimă printr-o serie întreagă de proiecte și inițiative, cu misiunea de a obține un impact pe termen lung pentru anul propriu-zis și mult după acesta. Pentru a consolida această cooperare, un moment comun este sărbătorit sub forma unei predări oficiale la Atena, Grecia — prima Capitală Europeană a Culturii inaugurată în 1985 și inițiată de Melina Mercouri, împreună cu Jack Lang. Printre punctele culminante ale ceremoniei s-au numărat reprezentația artistică „Tacet” a dansatoarei greco-engleze, Rihannon Morgan, din Luxemburg și acordeonista greco-franceză, Servane Io Le Moller din Atena, care au făcut parte din programul cultural Esch2022 („DifferDanceDays”). Fiecare Capitală Europeană a Culturii aduce energie nouă în oraș și, în mod natural, stimulează dezvoltarea sa culturală, socială și economică. Cetăţenii sunt încurajați să participe în mod activ la proiect și la activitățile acestuia și să contribuie la dezvoltarea și exprimarea culturală a acestora oraș sau regiune.

Așadar, Timișoara devine, în scurt timp, Capitală Europeană a Culturii în 2023, sloganul programului devenind un imbold, prin care se transmite fiecărui om, cu toată convingerea: Luminează orașul prin tine! Prin desemnarea Timişoarei cu titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023, oraşul şi-a modelat obiectivele axându-se pe influenţa pe care oamenii o au asupra comunităţii în care trăiesc. Astfel, Timișoara își propune să devină un oraş în care excelenţa culturală să primeze, oferind cetăţenilor încrederea că prin implicare şi participare vor putea produce schimbări semnificative în oraşul Timișoara. Regiunea Banatului, şi-a format de-a lungul secolelor o paletă culturală diversificată, fiind locul care la momentul actual găzduieşte peste 30 de comunităţi culturale printre care se numără românii, germanii, maghiarii, sârbii, croații, italienii, spaniolii și bulgarii. Această paletă culturală este plusul de valoare al orașului deoarece a determinat apariţia unor entităţi publice dedicate special cetăţenilor europeni stabiliţi în Timişoara.

După cum nu ne-am putut abține să amintim și mai devreme, fiind momente de o reală însemnătate istorică, aici s-a tipărit, în anul 1771, primul ziar în limba germană din Europa Centrală și de Sud-Est – Temeswarer Nachrichten, și este totodată locul în care a existat prima bibliotecă publică, a avut loc prima proiecție de film, orașul având și în prezent trei teatre de stat în trei limbi diferite. Între 1880 și 1914, Timișoara era cel mai important oraș industrial, comercial, financiar și cultural din regiune, admirat pentru excelența artistică în muzică, literatură, pictură, sculptură și arhitectură, cât și pentru inovațiile sale tehnice și științifice. În anul 2023, focusul principal este punerea în valoare a călătoriei europene a Timişoarei prin care organizatorii oferă partenerilor europeni şi internaţionali oportunitatea de a-şi prezenta cultura, ca parte a moștenirii noastre europene comune.

Luminează orașul prin tine!
Sloganul Capitalei Europene a Culturii în 2023 se intitulează „Shine your light – Light up your city!”, explicând legătura cu trecutul, mai exact cu anul 1884, când Timişoara a devenit primul oraș din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. Lumina Timişoarei, a avut un rol important de-a lungul istoriei, atât din punct de vedere practic, cât și simbolic. „Luminează orașul prin tine!” este sloganul centrat în jurul luminii, reflectând călătoria de la individ la cetățean european conștient și implicat, în care sunt înrădăcinate valorile comunității și pasiunea. Pentru a înțelege influenţa evenimentelor istorice asupra dezvoltării identităţii culturale, este de menţionat faptul că în 1989, scânteile Revoluției împotriva regimului Ceaușist s-au aprins pe străzile Timișoarei, stimulând de-a lungul anilor transformări transcontinentale. Frumosul oraş de pe Bega, a fost sufletul și promotorul regiunii, puntea dintre Imperiul Austro-Ungar și Europa de Sud-Est, care prin intermediul cetăţenilor a reuşit, în momentele de criză, să-i inspire şi să-i unifice şi pe alţii să facă la fel. Acest slogan este practic o invitaţie la o dublă mobilizare: pe de o parte, Shine your light – încurajează cetăţenii să își exprime liber valorile și atitudinile, descrise metaforic ca o „lumină interioară”, iar pe de alta, cu ajutorul acestei lumini să îndepărteze întunericul și pasivitatea din jurul lor printr-un proces civic alimentat de cultură.

Care este programul cultural?
În urma câștigării acestui titlu, Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii a creat un program cultural asumându-și misiunea de a contribui activ la valorizarea identității, diversității, creativității și avangardei culturale timișorene ca motoare pentru dezvoltarea comunitară sustenabilă. Pentru noi, Capitala Europeană a Culturii este un întreg proces, nu doar un eveniment. Astfel că, prin intermediul programului cultural inovator pregătit pentru anul 2023 vom avea parte de o călătorie transformatoare cartografiată în jurul a trei teritorii principale:
• Teritoriul Oamenilor – este esența comunității prin care organizatorii își propun să descătușeze energia civică, să încurajeze atât gândirea critică, cât și exprimarea liberă și să pună în valoare lumina interioară, având ca bază cultura umană comună – acele obiceiuri zilnice, vise uitate, bucurii și frici colective.
• Teritoriul Locurilor – pentru că orașul înseamnă o cultură a uniunii, a solidarității și a consensului organizatorii intenționează să revitalizeze spațiul public, având un proces decizional transparent în ceea ce privește dezvoltarea urbană echilibrată și justă, făcând apel la implicarea locuitorilor.
• Teritoriul Conexiunilor – unește Oamenii – atât cetățenii din Timișoara, cât și cei din Europa și din întreaga lume – și Locurile, pregătind orașul să împărtășească experiențe din dimensiunea regională și transnațională, cu scopul de a redefini profilul internațional al Timișoarei în ceea ce privește tema interdependenței teritoriale.
De-a lungul călătoriei noastre culturale vom observa că fiecare teritoriu are, la rândul său, stații și trasee (găzduite de operatori culturali locali în parteneriat cu alți operatori locali, cât și internaționali).

Ce reprezintă stațiile și traseele?
Stațiile sunt programe de mare anvergură, cu scopul extinderii și diversificării publicului, în timp ce traseele sunt programe mai restrânse, care aprofundează relațiile dintre operatorii culturali și publicul lor implicat.

Structura programului cultural
TERITORIUL OAMENI
• Teritoriul Oamenilor – Primul teritoriu de cartografiat suntem noi înșine – de la obiceiuri zilnice și vise uitate la bucurii și frici colective. Cultura are puterea de a crea mișcare civică prin emoții, de a inspira atitudini și acțiuni bazate pe valori, de a ne pune în valoare lumina interioară.
3 stații, 6 trasee:
– Reflecții (Reflections)
– Clarobscur (Chiaroscuro)
– Actorii schimbării (Players of change)
– Orizonturile cunoașterii (Knowledge fields)
– Lumini captivante (Addictive lights)
– Analogic
– Invizibil/Vizibil (Invisible/Visible)
– Perspective fluide (Fluid Viewers)
– ComUnitate (CommUnity)

TERITORIUL LOCURI
• Teritoriul Locurilor – Călătoria noastră se extinde în cel de-al doilea Teritoriu, în spațiile publice ale orașului – spații culturale, spații postindustriale, curți și piețe, clădiri istorice, școli, biblioteci. De la revendicarea locurilor publice, la implicarea locuitorilor într-o dezvoltare urbană mai echilibrată și mai justă – ne propunem să facem procesul decizional transparent pentru noi toți, pentru că orașul înseamnă o cultură a uniunii, solidarității și consensului.
2 stații, 10 trasee:
– Îndrăznește! (Dare!)
– Bright Cityscapes
– Impuls (Impulse)
– Vocile orașului (City Voices)
– La Pas (Slowing Down)
– Cadre și forme (Frames and Shape)
– Dileme urbane. Orașul paralel (Urban Dilemmas. Parallel City)
– Remix ID
– Incubatoare de energie (Energy Incubators)
– Patrimoniul sub reflectoare (Spotlight Heritage)
– Spații vii (Breathing Spaces)
– Festivalul ROD (ROD Festival)

TERITORIUL CONEXIUNI
• Teritoriul Conexiunilor – Călătoria pășește în Teritoriul Conexiunilor, care vizează dimensiunea regională și transnațională, și pregătește orașul să împărtășească experiențe și să evolueze. De la cetățenii din Timișoara, la Europa și întreaga lume, suntem cu toți interdependenți. Teritoriul Conexiunilor este spațiul care unește Oamenii și Locurile și marchează moștenirea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
2 stații, 5 trasee:
– Lumină peste granițe (Light over Borders)
– Cămine în mișcare (Moving Fireplaces)
– Baroque Reloaded
– Encounters
– În căutarea luminii (Light Search)
– Ecouri Europene (European Echoes)

Deschiderea oficială Timișoara 2023: un weekend pentru un an!

17-19 februarie va fi un weekend intens, cu peste 130 de evenimente distribuite în întregul oraș. Se deschide un an irepetabil, mult-așteptat, cel în care Timișoara este Capitală Europeană a Culturii. Deschiderea Timișoara 2023 înseamnă spectacole memorabile, artă curajoasă, idei care deschid lumea, vizitatori din Europa întreagă și comunități deschise. Timișorenii și oaspeții din întreaga lume vor putea participa vineri, 17 februarie, la evenimentul festiv Sărbătorim Deschiderea! din Piața Unirii, sărbătorind diversitatea culturală care caracterizează Programul Cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. Zilele de sâmbătă și duminică oferă peste 130 de ocazii și invitații de a cunoaște mai bine orașul prin expoziții, concerte, evenimente comunitare sau spectacole distribuite în toate cartierele Timișoarei. „Dăm startul unui an strategic pentru Timișoara și pentru România, în care avem șansa istorică să schimbăm percepții și să demolăm prejudecăți. Să folosim povestea europeană a Timișoarei pentru a crea un nou destin european pentru România și să ne repoziționam ca oraș pe harta Europei. Este startul unui an cu peste 1.000 de evenimente excepționale care începe cu un weekend extraordinar la care îi invit pe toți timișorenii. Este doar primul dintre momentele importante care vor marca acest an 2023, un an care va intra în istoria orașului. Zeci de ambasadori, comisari europeni, oficialități naționale și internaționale vor veni alături de noi pentru a sărbători titlul de Capitală Europeană a Culturii. În vremuri de criză, cultura ne aduce împreună. În vremuri de ură, Europa este răspunsul”, a declarat primarul Municipiului Timișoara, Dominic Fritz.

Ceremonia de Gală
Pe 17 februarie, de la ora 17:00, la Palatul Culturii (Sala Mare), va avea loc Ceremonia de Gală a Deschiderii Timișoara 2023. În cadrul galei, oficialitățile prezente vor susține discursuri, iar evenimentul va fi marcat de concerte susținute de doi pianiști remarcabili: Andrei Irimia, unul dintre cei mai apreciați compozitori contemporani de pian din România, precum și compozitorul și pianistul olandez Joep Beving, devenit o senzație în lumea streaming-ului muzical contemporan. Pentru acest eveniment de gală nu se vor pune în vânzare bilete pentru publicul larg, însă ceremonia va fi transmisă live pe TVR 1. Ceremonia poate fi urmărită și pe ecrane LED de mari dimensiuni, amplasate în Piața Victoriei și Piața Libertății.

Sărbătorim Deschiderea!
Tot pe 17 februarie, de la ora 19:00, Timișoara are întâlnire cu Europa în Piața Unirii. Evenimentul festiv Sărbătorim Deschiderea! pune în lumină memoria și identitatea Timișoarei, alături de artiști locali și invitații lor. Aducem împreună arta video și dansul, muzica electronică și ritmurile tradiționale, într-o sărbătoare a întregului oraș, o declarație de intenție și de dragoste pentru Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Pe scena din Piața Unirii vor urca Doctorul Sinteză și K-Lu, Implant Pentru Refuz împreună cu Dora Gaitanovici, Adrian Despot, Dan Byron și ucraineanca Alyona Alyona. Ne bucurăm de o Europă fără granițe și fără compromisuri, unită în limbajul universal al spectacolului, alături de Duchamp Pilot & Muaré Experience și Taraf de Caliu și oaspeții lor. Seara va fi încheiată de Fritz Kalkbrenner, ultimul headliner confirmat. DJ-ul berlinez își construiește creațiile pe moștenirea sonoră a Berlinului de Est de la mijlocul anilor ‘90. Abordarea sa îmbină vocea proprie în înregistrări și spectacole live și creează un amestec special de house melodic care bucură fanii festivalurilor și clubberii din întreaga lume.

Spectacol
Pregătiți-vă pentru explorări sonore și noi moduri de a descoperi orașul, într-un dialog autentic între țări și generații, genuri și culturi, tradiții și tehnologii. Cântărețul și compozitorul suedez-britanic Jay-Jay Johanson, cunoscut pentru vocea sa melancolică, este considerat unul dintre cei mai influenți artiști ai generației sale. Va concerta pe 18 februarie, de la ora 18:30, la Palatul Culturii, iar în deschiderea concertului va urca pe scenă tânăra cântăreață EMAA, originară din Lugoj. Supranumit Violonistul Diavolului, Lajkó Félix, acompaniat de trupa poloneză Vołosi, va susține un concert de excepție la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, pe 19 februarie, de la ora 18:30. În deschidere vor urca pe scenă Irina Sârbu & band. Pregătiți-vă pentru descoperiri sonore care te fac să te miști și pentru performance-uri care te mișcă. Au fost pregătite noi moduri de a descoperi orașul, cu ochiul, urechea sau inima, într-un dialog autentic între țări și generații, genuri și culturi, tradiții și tehnologii.

Arte
Timișoara își reconfirmă vocația de gazdă a artelor într-un moment de sincronizare cu bienalele și muzeele importante din Europa și nu numai. Expoziția colectivă Chronic desire – Sete cronică propune, în spații multiple din oraș (Bastionul Maria Theresia, Comenduirea Garnizoanei Timișoara, Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”, Palatul Ștefania) noi feluri de a citi și de a simți momentul politic și ecologic critic pe care îl traversăm împreună. După ce a reprezentat cu succes România la Bienala de la Veneția (2022), proiectul Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului al artistei și regizoarei Adina Pintilie este prezentat în premieră în România, la Kunsthalle Bega. Proiectul Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara, o intervenție în spațiul urban timișorean al MAIO Architects (Spania), ne propune să privim Piața Victoriei dintr-o nouă perspectivă, de la înălțimea unei instalații metalice temporare, pline de vegetație. Instalația va fi luminată ambiental, iar vineri, 17 februarie, de la ora 19:30 va fi animată de DJ Bully. Astfel, în februarie, Timișoara își reconfirmă vocația de gazdă a artelor într-un moment de sincronizare cu bienalele și muzeele importante din Europa și nu numai. O suită-eveniment de expoziții pune în lumină vecinătăți și comunități diverse, pornind din centrul fizic și simbolic Victoriei-Libertății-Unirii către cartiere. Ritmul și traseul îl alegeți voi: de la retrospective care parcurg zeci de ani de creație la priviri grăbite către viitor. Din program:
17 februarie – 23 aprilie
Chronic desire – Sete cronică
Expoziția colectivă centrală
Bastionul Maria Theresia
Comenduirea Garnizoanei Timișoara
Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”
Palatul Ștefania
17 februarie – 23 aprilie
Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului. Instalație audio-vizuală de Adina Pintilie
Kunsthalle Bega
17 februarie – 28 mai
Victor Brauner: invenții și magie
Muzeul Național de Artă Timișoara
17 februarie
Expoziție Mircea Nicolae
Comenduirea Garnizoanei Timișoara
17 februarie
Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara – o intervenție de MAIO Architects
Piața Victoriei
17 februarie
Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului
INDECIS artist run space

Idei
Capitalele europene ale culturii au responsabilitatea de a căuta noi definiții și răspunsuri pentru teme majore, fie ele restante, prezente sau viitoare. Va fi așadar, celebrată libertatea de gândire și de alegere prin dezbateri, ateliere și prezentări care deschid minți și punți de colaborare. Sub titlul Idei care schimbă lumea, filozoful german Peter Sloterdijk și scriitorul și regizorul român Andrei Ujică vor avea un dialog public de neratat, despre „filmul filosofiei și filosofia filmului”. Conferința are loc pe 18 februarie, de la ora 16:00, în Aula Magna a Universității de Vest. Librăria La Două Bufnițe va găzdui pe 19 februarie, 11:00, dezbaterea 256 de romane pentru Europa Centrală, condusă de scriitoarea Adriana Babeți, acompaniată de importanți scriitori, critici literari și traducători.

Comunitate
Deschiderea Timișoara 2023 este o sărbătoare a întregului oraș. Prin programul Opening+, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, din sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, 25 de noi proiecte culturale propuse de comunitatea locală s-au alăturat programului acestui weekend intens. Sunt pline de energia proaspătă a orașului, în toată diversitatea lui și vor duce sărbătoarea în cartiere, din Iosefin, în Soarelui și din Fabric în Complex sau Plopi.

Evenimentul de deschidere marchează deschiderea oficială a programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. Sub viziunea dezvoltată de Echipa Curatorială, care asigură direcția de conținut, dar și supervizarea producției pentru o rută festivă de explorare a Programului Cultural, deschiderea se compune din două tipuri de evenimente: cele curatoriate special pentru această ocazie, componente ale Programului Cultural din dosarul de candidatură și cele propuse de comunitate prin acest program de finanțare. Proiectele culturale rezultate în urma acestui program de finanțare se vor ralia la conceptul general al evenimentului de deschidere, vor contribui la extinderea geografică în toate cartierele municipiului Timișoara și vor facilita deschiderea spre un public divers și spre afirmarea culturii locale. Prin colaborările și întâlnirile dintre artiștii internaționali și români, se transmite de la Timișoara către Europa și restul lumii că solidaritatea, curajul și o societate deschisă asigură un sentiment de luptă comună în vremuri de deznădejde, de dezbinare socială și de provocări ecologice. Pe parcursul a trei zile, programul de deschidere va include o serie de spectacole, vernisaje și evenimente în tot orașul, precum și intervenții în spațiul public, comisionate către artiști locali, naționali și internaționali. Toate acestea sunt menite să pună în lumină atât moștenirea distinctă multiculturală, cât și deschiderea către temele importante ale momentului. Festivitățile vor include un program complet de activități culturale, concerte, teatru, expoziții, ateliere deschise, dispersate în tot orașul – un set de acțiuni care implică multipli operatori culturali locali și multiple noduri urbane – în spiritul co-creației. Este un moment al premierelor și inovației, dar și de comuniune a comunităților, menit să trezească mândrie și încredere față de anul pe care-l vom petrece împreună. Toate gazdele din Programul Cultural vor fi invitate să contribuie la deschidere cu diverse evenimente și conținut cultural, marcându-se un start comun în mult așteptatul an al titlului de Capitală Europeană a Culturii. Pentru a completa programul evenimentului de deschidere a programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, acest program de finanțare își propune să selecteze o serie de evenimente culturale propuse de comunitate – de exemplu, dar fără a se rezuma la: concerte în spații publice din cartiere, instalații în spații neconvenționale, spectacole de teatru sau dans, proiecții de film, mese comunitare, performance, activități pentru copii etc.

Ce vom putea vedea pe parcursul anului
FEBRUARIE
• februarie-martie – Bright Cityscapes – Mirroring the Ecosystem – Universitatea Politehnica Timișoara în parteneriat cu FABER
• Expoziție – din 17 februarie – Mircea Nicolae – Lucruri mărunte, lucruri prețioase – Salonul de proiecte, Centrul de Proiecte Timișoara
• Târg – februarie – Harababura Vintage Fair – Asociația La Figurat
• Expoziție 17 februarie – 31 decembrie – Kimaera – Kinema Ikon și Complexul Muzeal Arad
• Spectacol, Teatru imersiv – februarie-noiembrie – Orașul Paralel – Fabric – Asociația Culturală Diogene și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara
• Expoziție – 18-26 februarie – Post-educația – Asociația Doar Mâine
• Spectacol – 17 februarie – 15 decembrie – Spațiul Minitremu – Asociația Minitremu
• Expoziție – 17 februarie – mai – Victor Brauner: Invenții și magie. Centre Pompidou, Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters, Institutul Francez din România
MARTIE
• 31 martie – 1 aprilie – Bros, de Romeo Castellucci – Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara
• Spectacol 31 martie – 27 mai – Cargo X Timișoara – Rimini Protokoll și Teatrul Basca
• Spectacol martie – Impulse – Radio Live Show – Institutul Francez Timișoara
• Spectacol martie-iunie – Patrimoniul sub reflectoare – Universitatea Politehnica Timișoara, Muzeul Banatului
• Concerte 13-18 martie – WDR Sinfonieorchester Köln – Filarmonica „Banatul” Timișoara
APRILIE
• aprilie – Analog Mania – Fundația Județeană pentru Tineret Timiș
• Expoziție 15 aprilie 2023 – 15 februarie 2024 – Baroque Reloaded – Muzeul Național de Artă Timișoara
• Teatru 26 aprilie – Harta secretă. Timişoara prin lentile (Ochiul de sticlă) – Casa de Cultură a Municipiului Timișoara în co-producție cu Universitatea de Vest Timișoara
• Conferințe aprilie – Idei care schimbă lumea: Orhan Pamuk, Olga Tokarczuk, Jean-Pierre Sauvage, Jean-Marie Lehn – Universitatea de Vest din Timișoara
• Spectacol 26-28 aprilie – Ink, de Dimitris Papaioannou – Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara
• Spectacol aprilie-august – Orașul Paralel – Iosefin, Asociația Culturală Diogene și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara
MAI
• Concert mai-septembrie – Baroc Watermusic – Asociația „Festivalul Baroc Timișoara”
• Expoziție – mai-iulie – Bienala Art Encounters – My Rhino is not a Myth. Art-Science-Fictions, Fundația Art Encounters Foundation
• Workshop, conferință, film – La Gioia & Focus Pippo Delbonoo, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara
• Spectacol DansNomad, Unfold Motion
• Expoziție mai-iunie – Extr-activism Decolonising Space Mining, Asociația Foc și Pară
• Festival – TESZT – Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara
• Târg – Harababura Vintage Fair – Asociația La Figurat
• Concert – mai – octombrie – Magic Lights at the Castle, Muzeul Național al Banatului Timișoara
• Instalație – mai – iunie – Narațiuni Sonore, Asociația Simultan
• Concerte 30 mai – 2 iunie – Orchestra Națională a Franței, Filarmonica „Banatul” Timișoara
• Conferință 19-20 mai – Post-educația, Asociația Doar Mâine
• Expoziție 18 mai – 7 iulie – Scores for Anthropocene. Notation, movement and immateriality in contemporary sculpture, Fundația Triade
• Expoziție 5 mai – 5 decembrie – Sculptura: de la monumental la efemer, Fundația Triade
• Concert – Stabat Mater, de Giovanni Pergolesi, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara în parteneriat cu corul Solaris și Corala Equinox (Belgia)
• Teatru forum Théâtre de l’opprimé, Paris, Institutul Intercultural Timișoara
• Spectacol 17 mai – Trans Lucid, Identity.Education

IUNIE
• Spectacol – 25 iunie – Cadre și forme, Asociația Noi Re-Creăm
• Întâlnire internațională – European Dancehouse Network Think-In, European Dancehouse Network & AREAL
• Festival Flight Festival, Fundația Flight
• Festival – 17-18 iunie – Festivalul Etniilor, Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș
• Festivalul Medieval al Castelului Huniade, Muzeul Național al Banatului Timișoara
• Expoziție, intalație – 1-30 iunie – Patrimoniul sub Reflectoare, Fundația Universitatea Politehnica Timișoara
• Expoziție – 29 iunie – 30 iulie, Herstory of our Queer Futures, Identity.Education
• Proiecție de film – 28 iunie – Harta Secretă. Muzici şi alte faze, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara în co-producție cu Universitatea de Vest Timișoara
• Festival iunie-iulie – Impuls Festival, Institutul Francez Timișoara
• Festival – 30 iunie – 3 iulie – JAZZx, Centrul Cultural PLAI, Muzeul Național al Banatului Timișoara
• Expoziție – 29 iunie – 30 iulie – Muzeul Istoriei și Culturii Queer la Timișoara – Identity.Education
• Spectacol, teatru imersiv – iunie-noiembrie – Orașul Paralel – Elisabetin – Asociația Culturală Diogene și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara
• Concert – Santino Spinelli, Institutul Intercultural Timișoara
IULIE
• Expoziție – 2-12 iulie – Acum, imboldul e să trăim!, Asociația Minitremu și tranzit.ro
• Expoziție – 20 iulie – 20 septembrie – Parallels, Muzeul Național de Artă Timișoara, Galeria Matica Srpska Novisad
• Expoziție – 14 iulie – 14 septembrie – Maria Louizou. Six Breaths per Minute, Asociația Minitremu
• Teatru – 23 iulie – The infernal comedy, de Michael Sturminger, un spectacol cu John Malkovich, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara
AUGUST
• Spectacol – 5 august – Chameleon Company, Asociația Noi Re-Creăm
• Festival – 24-27 august – Codru Festival, Asociația Codru Festival
SEPTEMBRIE
• Concerte – Altenburg Gera Theater. Gurre-Lieder, Filarmonica „Banatul” Timișoara
• Expoziție – septembrie-octombrie – Bright Cityscapes UrbanLab, Universitatea Politehnica Timișoara în parteneriat cu FABER
• Expoziție – septembrie-octombrie – Constantin Brâncuși: Surse românești & perspective universale, Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Ecounters, Institutul Francez din Timișoara
• Expoziție – CozZzmonautica, Asociația Foc și Pară
• Festival – Dare! Povești din vecini – Art Bridges Fest, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara
• Festival – 1 septembrie – 29 octombrie – Festivalul Cămine în Mișcare, Asociația Prin Banat
• Festival – septembrie-octombrie – Festivalul Eufonia, Filarmonica „Banatul” Timișoara
• Festival – septembrie-octombrie – Festivalul European de Teatru Eurothalia, Teatrul German de Stat Timișoara
• Festival – septembrie-noiembrie – Festivalul in : v z b l, Asociația Solidart
• Expoziție – 1-3 septembrie – Ingo Glass. Forme și culori primare în spaţiu, Fundația Triade
• Expoziție – 28 septembrie – decembrie – Peter Jecza. Monumentalitatea „fără monument”. Proiecte nerealizate, Fundația Triade
• Expoziție – 1 septembrie – 30 noiembrie – Retracing Bartók, Jazz Updates
• Conferință – 14-15 septembrie – Romii în cultura europeană a secolului 21 și rasismul anti-romi – European Roma Institute for Arts and Culture, Institutul Intercultural Timișoara și Universitatea de Vest Timișoara
• Festival – Sabotage, Asociația La Figurat
OCTOMBRIE
• Festival – 6-8 octombrie – La Pas, CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare
• Festival – octombrie-noiembrie – Festivalul de Muzică Veche, Filarmonica „Banatul” Timișoara, Asociația „Societatea Musica Antica”
• Festival – Festivalul din Peșteri Românești, Fundația Academică Culturală Timișoara
• Festival – Festivalul Internațional de Animație și Teatru pentru Copii, Teatrul Merlin
• Festival – 24-27 octombrie – Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, Fundația Politehnica
• Târg – 1-30 octombrie – Sit+Read Artbook Fair, Asociația La Figurat
NOIEMBRIE
• Proiecție de film – 29 noiembrie – Harta secretă. Ziduri dulci, bastioane gustoase, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara în co-producție cu Universitatea de Vest Timișoara
DECEMBRIE
• Festival – 29 decembrie 2023 – 2 ianuarie 2024 – Festivalul Luminilor, Muzeul Național al Banatului Timișoara
• Târg – Harababura Vintage Fair, Asociația La Figurat
• Proiecție de film 7 decembrie – Harta secretă. Cum să aperi o cetate
Casa de Cultură a Municipiului Timișoara în co-producție cu Universitatea de Vest Timișoara

Când vine vorba despre Timișoara, lumea cade unanim de acord că este un oraș Altfel. Altfel adică deschis, curajos și divers. Un oraș care nu s-a sfiit să fie contra-curent, devenind, în momentele de grație, curent în sine. Un oraș care nu s-a rușinat de contra-cultură, ba chiar a înțeles că multiculturalitatea nu este un termen care se aplică doar etniilor și confesiunilor. Când Timișoara a devenit confortabilă, mulțumită de sine și conformistă în discurs, a stagnat. Odată cu titlul, dar și cu Deschiderea oficială a programului Capitală Europeană a Culturii 2023, Timișoara doreşte să-și sărbătorească și regăsească acest spirit. De fapt, să demonstreze că și l-a regăsit în ultimii ani. Că are curaj și deschidere, că este, așa cum a fost și acum mai bine 100 de ani, o gazdă bună pentru experiment și colaborare, fie că vorbim despre arte, tehnologie, arhitectură, educație sau, în general, cultură.

Autor: Alina Andrei, RADOR

https://timisoara2023.eu/ro/despre/capitale-europene-ale-culturii/
https://timisoara2023.eu/ro/despre/timi%C8%99oara-2023/
https://timisoara2023.eu/ro/%C8%99tiri/ceremonie-de-predare-a-titlului-de-capital%C4%83-european%C4%83-a-culturii/
https://timisoara2023.eu/ro/%C8%99tiri/timi%C8%99oara-2023-prime%C8%99te-premiul-melina-mercouri/
https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/timisoara-2023-incepe-vineri-17-februarie-2241374.html

Timișoara

https://esch2022.lu/fr/european-capitals-of-culture-official-handover-2023/
https://timisoara2023.eu/ro/despre/

Program