La împlinirea unui an de la începutul invaziei rusești în Ucraina, presa internațională prezintă o radiografiei a situației în care a ajuns războiul dar și previziuni legate de posibilele direcții pe care le-ar putea urma conflictul. Sub titlul „Chiar dacă Vestul este mai unit, el este și mai izolat”, Politico publică un articol în care remarcă faptul că „Deși invazia Moscovei din Ucraina a solidarizat lumea occidentală, ea a expus concomitent o prăpastie mare cât un continent între propria-i percepție despre Rusia și război și cea a altor țări. Influențați de amintirea războiului rece, mulți occidentali cred că intrăm acum într-o ordine bipolară dominată de SUA și China. Săptămâna aceasta la Varșovia, președintele american Joe Biden a catalogat din nou războiul din Ucraina drept o luptă între democrație și autoritarism. Însă în alte părți ale lumii majoritatea nu crede în această divizare. Iar motivul fundamental al acestei atitudini este că chinezii, turcii și rușii cred că intrăm într-o lume multipolară cu numeroase centre de putere. Cetățenii acestor state consideră că fragmentarea în diverse orânduieli va caracteriza viitorul. În acest scenariu, Vestul nu va fi decât unul dintre centrele de putere, printre multe altele.
Despre câștigători și învinși în războiul din Ucraina scrie agenția EFE din Spania. „China este unul dintre marii beneficiari ai războiului. Beijingul aspiră să devină o mare putere politică și se folosește de Rusia pentru a schimba parametrii geopoliticii mondiale”. „Mai câștigă organizațiile comune de apărare, precum NATO; UE primește un impuls important pentru procesul său de integrare și recuperează, de asemenea, legătura transatlantică. Energiile regenerabile câștigă, nu neapărat pentru că sunt curate, ci pentru că evită dependența de terți. Și învinge Ucraina, care va pune capăt acestui război cu cea mai mare și mai bine echipată armată din Europa, care îi va facilita accesul în UE datorită aceluiași pragmatism care i-a determinat pe aliați să încorporeze Germania în arena internațională după cel de-al Doilea Război Mondial”. Și adaugă EFE: “Marele învins în acest război, care provoacă moarte și distrugere, este Rusia. Orice s-ar întâmpla, va deveni un stat-paria. De asemenea, se pierde modelul hiperglobalizat și dereglementat care fusese deja afectat grav de coronavirus și acum se umple paharul, dezvăluind nevoia europeană de a investi serios în Apărare”.
Premierul Spaniei revine în Ucraina, pentru a se întâlni cu președintele Zelenski, într-o vizită cu încărcătură simbolică, scrie publicația spaniolă Cadena Ser. Pedro Sánchez este al treilea lider străin care vizitează Kievul în această săptămână, după președintele Statelor Unite, Joe Biden, și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni. „Revin la Kiev la un an de la începutul războiului”, a scris Sánchez pe contul său de Twitter. „Vom fi alături de Ucraina și de oamenii săi până când pacea va reveni în Europa”, a adăugat premierul. Vizita lui Pedro Sánchez vine cu o zi înainte de împlinirea unui an de la începutul ofensivei ruse asupra țării europene. Acest lucru coincide și cu anunțul ministrului Apărării, Margarita Robles, că Spania va trimite șase tancuri Leopard 2A4, deși ar putea trimite mai multe „dacă va fi necesar”, iar guvernul ucrainean și NATO i-o vor cere.
NATO a adunat indicii că statul chinez ia în considerare trimiterea de arme către Rusia, notează Reuters. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că „Nu am văzut susţinere letală din partea Chinei către Rusia, dar sunt indicii ale faptului că iau în considerare şi poate s-ar pregăti pentru acest pas. Acesta este motivul pentru care Statele Unite şi alţi aliaţi au fost foarte clari în avertismentele lor împotriva acestei măsuri. Iar China ar trebui, desigur, să nu suţină acest război ilegal”.
Ucraina se pregătește pentru eventualitatea unei agresiuni ruse prin Moldova și Belarus, titrează The New York Times. În timp ce forțele ucrainene resping atacurile rușilor de-a lungul unui front de 1000 km, pregătindu-se în vederea unui iminent atac masiv cu rachete, Kievul urmărește totodată cu atenție amenințările rușilor dinspre Belarus și dinspre Moldova – un pericol care, în opinia unor oficiali, reprezintă un risc minim, dar care nu poate fi ignorat. Deși analiștii din sectorul militar și-au exprimat îndoieli legate de capacitatea Rusiei de a mai deschide și de a susține un nou front al războiului, oficialii ucraineni și occidentali au avertizat că s-ar putea ca Moscova să încerce, și să reușească, să prejudicieze resursele ucrainene prin diverse subterfugii. În această săptămână, Ucraina a mobilizat mai multe trupe la granița sa cu Moldova după ce, în ultimele luni, și-a sporit prezența militară în apropierea frontierei cu Belarus și în Kiev.
În contextul numeroaselor scenarii privind atragerea Republicii Moldova în conflict, președinta Maia Sandu face o vizită în România. Discuțiile cu președintele român au vizat chestiuni energetice, economice și de securitate, în contextul în care cei doi vecini încearcă să consolideze relațiile pe fondul războiului Rusiei din Ucraina, comentează Associated Press. Potrivit Președinției române, discuțiile au ca scop aducerea Republicii Moldova mai aproape de Uniunea Europeană iar Maia Sandu a afirmat că parteneriatul strategic al Republicii Moldova cu România, membră NATO, aduce „beneficii concrete”. Vizita lui Sandu a avut loc la o săptămână după ce ea a susținut că Moscova ar fi complotat pentru a răsturna guvernul Republicii Moldova și pentru a-i deraia aspira aspirațiile de a adera la UE, acuzații negate cu fermitate de Rusia.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
