Ruptura din relațiile Occidentului cu Rusia și aliatul ei neoficial, China, a devenit tot mai evidentă pe fondul confruntărilor din cadrul Grupului celor mai bogate 20 de economii ale lumii. ”Divizările profunde din cauza războiului din Ucraina au periclitat discuțiile la summitul G20”, titrează BBC, detaliind că schimburile de replici furioase au dus din nou la imposibilitatea adoptării unei declarații comune. Majoritatea țărilor G20 reunite în India cer ca Rusia să-și oprească invazia, în timp ce Moscova le acuză că se comportă într-un mod „indecent”, sintetizează atmosfera și cotidianul spaniol Cadena Ser. În plus, Rusia a acuzat Occidentul de șantaj și amenințări și a susținut că are sprijinul Chinei, notează The Guardian, subliniind, la rândul lui, caracterul ”furtunos” al reuniunii miniștrilor de externe ai G20. Totuși reuniunea a prilejuit și prima întâlnire de la invazia Rusiei în Ucraina dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și secretarul de stat american, Antony Blinken, după cum remarcă New York Times, detaliind că discuția a fost ”scurtă”, dar ” directă”. ”Întâlnirea-surpriză a lăsat să se înțeleagă că biroul lui Blinken speră să continue tratativele cu Moscova, deși se află pe poziții opuse în privința războiului”, mai consideră cotidianul american. ”Potrivit declarației făcute reporterilor de un înalt oficial al Departamentului de Stat, Blinken i-a prezentat lui Lavrov trei probleme: Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina în apărarea sa împotriva Rusiei atâta timp cât va fi necesar. Rusia trebuie să revină în cadrul Noului Acord START vizând controlul armamentului nuclear, din care s-a retras recent, și să-i respecte condițiile, și trebuie să îl elibereze pe Paul Whelan, un cetățean american aflat acum în închisoare”, mai scrie New York Times.
Între timp, Rusia acuză Ucraina de un presupus atac pe teritoriul propriu, susținând, fără să prezinte nicio probă, că un grup de sabotori din regiunea ucraineană Cernihiv s-a infiltrat în zona de graniță Briansk, ucigând două persoane și rănind un copil, notează Wall Street Journal, adăugând și că autoritățile de la Kiev au negat orice implicare. Vladimir Putin a calificat atacul drept un act terorist, acuzând că sabotori ucraineni au intrat în zona de frontieră și au deschis focul asupra civililor, transmite agenția Tass, care mai relatează și că serviciul rus de informații, FSB, Ministerul Apărării și garda naționala Rosgvardia îi prezintă lui Putin rapoarte continue cu privire la situația din regiunea Briansk. Mai multe publicații ucrainene, precum Ukrainska Pravda și Odessa Journal, scriu că atacul a fost revendicat, printr-o înregistrare video postată pe internet, de un grup numit Corpul voluntarilor ruşi (RDK), care se descrie ca o formaţiune de ruşi antiregim care luptă împreună cu forţele armate ucrainene. Pe front, situația cea mai dramatică este în jurul orașului Bahmut care după un asalt de șapte luni este pe punctul de a cădea în mâinile trupelor rusești, scrie The Guardian. Potrivit Reuters, care subliniază că nu a putut verifica în mod independent știrea, șeful grupului de mercenari Wagner a postat o înregistrare video care arată trupe ale sale în centrul orașului. Ocuparea Bahmutului ar fi prima victorie majoră a Rusiei după mai mult de o jumătate de an, mai notează Reuters.
Newsweek observă că din cauza războiului din Ucraina, Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria ”avertizează că riscul de securitate se intensifică”. ”Temerile de tulburări s-au amplificat în ultimele săptămâni, Moldova confruntându-se cu o serie de probleme care se suprapun, între care creșterea costurilor energiei, cauzată de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, zvonurile despre un presupus complot al Kremlinului pentru a destabiliza guvernul președintei Maia Sandu și protestele de stradă în curs împotriva administrației Maiei Sandu”, detaliază revista americană. Cu toate acestea joi, Parlamentul de la Chișinău a condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova de crime de război, scrie Jurnal.md. În replică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a cerut Republicii Moldova să înceteze ”retorica antirusă de confruntare și să dea dovadă de reținere în ceea ce privește situația din Transnistria”, transmite publicația rusă Gazeta.
Pe de altă parte, Parlamentul de la Chișinău a dat joi un ”vot istoric”, cum îl numește Jurnal.md, adoptând în primă lectură un proiect de lege care prevede că în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Votul nu a fost lipsit de incidente, după cum remarcă Ziarul de Gardă, care relatează despre ”îmbrânceli în plenul Parlamentului”. Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a blocat tribuna Parlamentului, afișând pancarte cu „nu vă bateți joc de Constituție” și „Moldova, moldoveni, moldovenesc”, mai scrie Ziarul de Gardă.
Consultantul-robot Ιon a devenit celebru și în presa internațională. ”Premierul român și-a prezentat ‘consultantul-robot’ care îi va spune în timp real ce cred oamenii”, titrează The Guardian, în timp ce Politico observă că Nicolae Ciucă și-a surprins miercuri cabinetul prezentând un nou membru, operat complet de inteligența artificială. ”Acest asistent guvernamental susține că știe ce doresc votanții”, titrează și Washington Post, adăugând că robotul este descris ca fiind primul de acest tip din lume. ”Deși ar putea fi unul dintre primii boți AI căruia i s-a conferit o prezență fizică, guvernul român nu este sub nici o formă primul care utilizează inteligența artificială pentru a încerca să înțeleagă opiniile populației cu privire la măsurile executivului”, consideră revista americană Vice. Astfel, profesorul Alan Woodward, expert în securitate cibernetică la Universitatea din Surrey a declarat pentru VICE World News că există în toată lumea guverne care folosesc învățarea automată pentru „analiza opiniilor”. „Un lucru deja stabilit e acela că rețelele sociale constituie un amplificator pentru oamenii care exprimă sentimente negative. Oamenii care sunt foarte mulțumiți de ceva nu tind să se ducă acolo și să o spună, însă cei care sunt nemulțumiți o fac. Toate acestea fac parte din analiza opiniilor, însă trebuie să ajustezi modelele în funcție de ele”, a mai declarat Alan Woodward.
Încheiem cu o știre îngrijorătoare cu privire la sănătatea populației globale. Mai mult de jumătate din populația lumii va fi supraponderală sau obeză până în 2035, dacă nu se iau măsuri semnificative, avertizează Reuters, adăugând că ratele obezității cresc deosebit de rapid în rândul copiilor și în țările cu venituri mai mici”.
Carolina Ciulu
