Presa internațională reține faptul că miniștrii de externe din G7, reuniți reuniţi la Karuizawa, în Alpii japonezi, au lansat un avertisment țărilor care oferă asistență Rusiei pentru războiul pe care îl desfășoară în Ucraina: „Vor plăti un preț mare”, se arată în textul declarației comune dată publicității marți și citată de Ansa.
Cotidianul francez La Tribune notează că avertismentul miniştrilor G7 este adresat în special Chinei, care nu a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia lui Vladimir Putin şi este chiar bănuită de Washington că vrea să furnizeze arme armatei ruse. „În situaţia în care Ucraina se pregăteşte să lanseze o contraofensivă pentru a-şi recuceri teritoriul (…), noi susţinem Ucraina”, a subliniat cu această ocazie secretarul de stat american, Antony Blinken, în faţa presei.
Reacția Beijingului nu a întârziat să apară. „Printre rânduri, acest comunicat este plin de aroganţă, de prejudecăţi şi de intenţia răuvoitoare de a se opune Chinei şi de a-i îngrădi dezvoltarea”, a subliniat un înalt oficial chinez, după cum consemnează La Libre Belgique. G7 a declarat de asemenea „indispensabilă” menţinerea păcii în strâmtoarea Taiwan, unde Beijingul a făcut în urmă cu câteva zile manevre militare, după întâlnirea dintre preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, şi un înalt oficial american, precizează publicația belgiană.
În context, Le Figaro reține faptul că Parlamentul European şi ţările membre ale Uniunii Europene au ajuns marţi la un acord privind dezvoltarea industriei europene de semiconductoare, cu scopul de a reduce dependenţa faţă de Asia în acest sector strategic. „Europa îşi ia destinul în propriile mâini”, s-a felicitat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, salutând acest acord numit „Chips Act”. Uniunea Europeană, deși aflată în fruntea cercetării privind cipurile, și-a văzut cota de piaţă scăzând în ultimele decenii, reamintește Le Figaro.
„O nouă criză a grâului ucrainean amenință să implice Europa, dar de data aceasta nu este vorba de imposibilitatea Kievului de a-l exporta, ci de dorința țărilor din Est de a nu-l mai importa” – citim în Il Fatto Quotidiano. Decizia Varșoviei de a interzice intrarea în țară a produselor agricole ucrainene, în ultimele zile, a fost urmată de anunțul, aproape identic, al guvernului ungar, la originea deciziei fiind apărarea pieţelor interne. Un efect de domino ar putea afecta mai multe state est-europene, atât de mult încât a fost deja declanșată alarma la Bruxelles. Le Monde scrie la rândul său despre această criză, restabilind cronologia evenimentelor: ”În mai 2022, Uniunea Europeană a decis să vină în ajutorul Kievului, aflat sub blocadă navală rusească, pentru a ajuta la evacuarea cerealelor pe „căi de solidaritate”, prin adaptarea drumurilor și a legăturii pe calea ferată dintre Ucraina și Europa. În loc să fie exportate în restul lumii, aceste produse, precum porumbul, semințele oleaginoase și culturile proteaginoase, au fost într-adevăr exportate din Ucraina, dar au rămas în mare parte în țările vecine, saturând silozurile și destabilizand piețele, prin scăderea prețurilor”. Pentru a contracara afluxul masiv de cereale cu care se confruntă, Polonia, Ungaria și Slovacia au decis să meargă împotriva reglementărilor europene. Editorialistul de la Monde adaugă că instrumentalizarea importurilor ucrainene în dezbaterea publică poloneză este foarte iritantă pentru Bruxelles, și explică: „De mai bine de un an, guvernul polonez atacă orice stat membru care nu este dispus să ofere Ucrainei un sprijin politic, militar și economic maxim”, după cum subliniază un diplomat european. „Iar acum, când ajutorul îi afectează propria economie, Polonia nu numai că ia măsuri unilaterale, care contravin regulilor UE, dar cere și compensații financiare pentru fermierii săi”.
Rămânem în domeniul economiei europene prin publicația Forum Economics, care titrează: „Reziliență neașteptată a Europei Centrale și de Est, în ciuda crizei energetice”. Analiza arată că, în ciuda problemelor energetice care au amenințat economiile din Europa Centrală și de Est, stocurile mari de combustibil create ad-hoc și diversificarea rapidă a aprovizionării au împiedicat perturbări majore ale activității economice. Însă, punctează ziarul, „regiunea a continuat să fie afectată de sancțiunile comerciale occidentale împotriva Rusiei, impactul cel mai puternic fiind înregistrat în statele baltice, din cauza legăturilor lor comerciale istorice cu Rusia”.
Presa internațională reține una din rarele vizite pe front ale președintelui rus. Potrivit Wall Street Journal, care urmărește declarațiile Kremlinului, Putin s-a deplasat la începutul săptămânii în regiunile Herson și Luhansk din Ucraina, ambele ocupate parțial de forțele ruse, iar o serie de înalți ofițeri l-au informat în legătură cu situația din linia frontului. Analiștii Wall Street Journal subliniază că Putin nu a fost însoțit de ministrul apărării, Serghei Șoigu, și nici de Valeri Gherasimov, șeful Statului Major. Ironic sau nu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, celebrul Peskov, a motivat că prezența celor trei oficiali în același loc „l-ar fi putut tenta pe inamic”. Cea de-a doua deplasare cunoscută a lui Putin în teritoriile ocupate după invadarea țării vecine, lansată anul trecut, survine în timp ce Ucraina și aliații săi occidentali se pregătesc pentru o ofensivă menită să respingă forțele ruse, reamintește publicația americană. (Agenția de Presă RADOR)/rlambru
