Prima discuție telefonică de la invadarea Ucrainei de către Rusia purtată între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său chinez, Xi Jinping, este comentată pe larg de presa internațională. Le Figaro amintește că ”Zelenski dorea de luni de zile să vorbească cu Xi Jinping, în speranţa de a face poziţia Beijingului mai favorabilă Kievului în fața invaziei ruse, dar potrivit experţilor, Beijingul nu a răspuns propunerilor ucrainene”. ”Un semnal că Beijingul ar putea fi dornic să joace un rol de mediator”, consideră Washington Post, preluând și anunțul trimiterii unui reprezentant chinez în Ucraina și în alte țări pentru a sta de vorbă cu toate părțile cu privire la rezolvarea ”crizei”. Ukrainska Pravda ține să sublinieze însă pe prima pagină că trimisul special este fostul ambasador al Chinei în Rusia. Și New York Times comentează că ”omiterea referirilor la Rusia, dar și a cuvântului ”război” din declarațiile Beijingului arată cât de aliniat rămâne acesta față de Moscova și evidențiază cât de dificil va fi pentru China să se prezinte drept un mediator credibil pentru pacea în Ucraina”. China s-a situat întotdeauna ”de partea păcii” a fost mesajul transmis de Xi Jinping lui Zelenski, potrivit South China Morning Post, în timp ce agenția de stat Xinhua subliniază încă din titlu pledoaria lui Xi pentru dialog și negociere ca ”singura cale viabilă pentru criza din Ucraina”. Agenția Ukrinform prezintă un rezumat al pozițiilor exprimate de Zelenski în ”convorbirea productivă de o oră” cum a caracterizat-o chiar el. Concret, președintele ucrainean i-a prezentat omologului său chinez situația dificilă de pe front și a subliniat că nu Ucraina a început acest război, ci doar luptă pentru restabilirea suveranității și integrității teritoriale în granițele recunoscute la nivel internațional în 1991, incluzând și Peninsula Crimeea.
The Telegraph consideră că Putin a pierdut deja în Ucraina și avertizează că Occidentul trebuie să se concentreze pe viitorul război al Chinei cu Taiwanul. ”Când războiul din Ucraina se va încheia Rusia va fi irelevantă. Armata lui Putin a fost decimată pe câmpiile din estul Ucrainei. În afară de forțele nucleare ale Moscovei, Putin – sau mai degrabă succesorul lui – nu va mai avea nimic cu care să amenințe Occidentul, mai ales odată ce Finlanda, Suedia și Ucraina vor fi aderat la NATO”. Însă ”amenințarea zilei de mâine se află în Asia, și, la fel ca un microb nevăzut, se strecoară spre noi toți, deși aproape neobservat de mulți”, avertizează The Telegraph, explicând că Beijingul ”își construiește o forță masivă nouă”. ”Din perspectiva securității, China e ca un aisberg; îi putem observa cu toții expansiunea militară deasupra liniei de plutire, dar ce se petrece dedesubt este ceva vast, periculos și nu pe de-a-ntregul evident”, mai scrie cotidianul britanic.
Anunțarea de către Joe Biden a depunerii candidaturii pentru un nou mandat la președinția Statelor Unite este văzută de Le Monde drept un ”pariu riscant” din cauza vârstei lui înaintate. La cei 80 de ani, împliniți anul trecut, Biden ”atacă o graniță pe care nimeni nu a îndrăznit să o sfideze înaintea lui”, consideră cotidianul francez, remarcând totodată și absența unei alternative serioase pe care Partidul Democrat să o poată prezenta în locul lui Biden. Și Financial Times merge pe aceeași idee a ”pariului extrem de riscant” nu numai pentru America, ci și ”pentru lume în general”. ”Iar miza e mărită substanțial de probabilitatea ca adversarul său din partea Partidului Republican să fie tot Donald Trump. Fostul președinte, ajuns el însuși la 76 de ani, a dovedit că e nepotrivit pentru a ocupa funcția în cursul mandatului petrecut la Casa Albă. Iar refuzul lui de a accepta rezultatul alegerilor din 2020 a evidențiat faptul că este un demagog periculos”, conchide Financial Times. USA Today consideră că de data aceasta, într-o posibilă nouă confruntare cu Donald Trump, va fi mult mai dificil pentru Biden să repete sloganul „luptăm pentru sufletul Americii” care a funcționat în urmă cu patru ani, deoarece actualul președinte va fi forțat să-și apere activitatea pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate economie.
În Turcia, președintele Erdogan și-a suspendat aparițiile electorale timp de două zile din cauza unor probleme de sănătate, după ce marți seara i s-a făcut rău în timpul unui interviu televizat, scrie Politico, subliniind că în alegerile de luna viitoare, Erdogan va avea de înfruntat cea mai dură confruntare electorală din cei 20 de ani de când se află la putere. Cotidianul arab Al Monitor, remarcă pe baza sondajelor de opinie că niciodată în istoria electorală a Turciei, lupta nu a fost atât de strânsă, Erdogan și contracandidatul său din partea opoziției unite, Kemal Kilicdaroglu, aflându-se aproape la egalitate. Printre subiectele de vârf ale campaniei electorale sunt criza economică, corupția și refugiații, mai scrie Al Monitor, amintind de creșterea fără precedent în istoria recentă a costurilor de trai, în condițiile unei inflații care a ajuns anul trecut chiar și la 85%. Bloomberg observă și efectul cutremurelor devastatoare asupra bazei electorale a lui Erdogan. ”Ani de zile, președintele Recep Tayyip Erdogan a fost de neatins din punct de vedere politic în sud-estul religios și în mare parte din zona rurală a Turciei, câștigând două treimi din voturile exprimate aici la alegerile din 2018. Bazându-și rădăcinile într-o mișcare politică islamică, Erdogan a dat glas – dar și împrumuturi ieftine – „generației evlavioase” din regiune, o categorie de conservatori islamici care i-au oferit sprijin în schimbul unei căi către prosperitate”. Însă reacțiile întârziate ale statului turc în a ajuta zonele afectate de cutremur i-au determinat chiar și pe cei mai credincioși adepți ai lui Erdogan ”să-și reconsidere loaialitatea”, constată Bloomberg./cciulu
(Carolina Ciulu – RADOR)
