Autor: Alexandru Balaci
La 14 iunie 1936, vedea lumina zilei Alexandru-Corneliu Coman, unul dintre cei șapte copii ai familiei Alexandru și Magdalena Coman. S-a născut în localitatea Livezile, un sat din Vrancea și a fost botezat de un cuplu de învățători din sat. Theodor, fratele mai mare, a lucrat o perioadă și în Televiziunea Română; ca ilustrator muzical, iar Rodica, sora cea mică a actorului lucra ca biolog la Institutul Cantacuzino din București. Ceilalți frați nu au supraviețuit până la maturitate.
Tatăl lui Cornel era om înstărit. Fusese și primar o perioadă și, împreună cu soția sa, a reușit în 20 de ani să-și deschidă o prăvălie în Livezile și să dețină o casă în centrul comunei Vidra și încă una în Focșani, pe strada I. L. Caragiale, unde, mai târziu, copiii lor aveau să locuiască în timpul liceului. În anii ’50, când a început prigoana comunistă, Alexandru Coman va face doi ani de pușcărie, din cauză că era considerat chiabur. Cornel a urmat primele două clase primare la Școala din Livezile, iar următoarele două la Școala Primară de Băieți din Focșani. A studiat apoi la Liceul „Unirea” din Focșani, pe care l-a absolvit în 1956. Pentru a nu fi exmatriculat din cauza „originii nesănătoase”, Cornel a fost înfiat de bunicul său, Toader Coman, un țăran sărac. Astfel, adolescentul devine frate cu tatăl său, în acte. Până să ajungă actor, a trecut prin multe încercări.
După liceu a dat examen la Litere, dar după ce a trecut examenul cu bine, a avut loc o reexaminare ce cuprindea și o probă la limba greacă, unde a picat. A revenit la Focșani, unde s-a angajat ca taxator pe autobuze pentru vreo jumătate de an. Între timp s-a lăsat convins de fratele său să studieze contrabasul. La un moment dat, Cornel învățase să cânte și la vioară. În 1957, după examenul de la Institutul de Teatru, la care este respins, merge pentru un an la o școală de Topografie din București. Se întoarce la Focșani și se angajează ca instrumentist la Filarmonica din oraș, unde fratele său era secretar muzical. Foarte atras de teatru, în 1959, își încearcă iarăși norocul la Institut. De data aceasta reușește să intre. După câțiva ani de actorie, în 1971, în casa unei cunoștințe comune, fosta soție a celebrului operator Nicolae Girardi, o cunoaște pe Maria Letiția Nicolescu, avocat în București. Peste trei ani cei doi se căsătoresc, iar peste alți doi se va naște fiul lor, Alexandru-Paul, care va face carieră în Drept în București. Au fost cununați Paul Anghel și scenarista și regizoarea Malvina Urșianu.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1963, la clasa profesorului Constantin Moruzan. A fost coleg de promoție cu Irina Petrescu, Ștefan Iordache, Valentin Uritescu, Grigore Gonța, Sanda Țăranu, Șerban Cantacuzino, Nae Cosmescu, Violeta Berbiuc, Dionisie Vitcu. Este repartizat la Teatrul Dramatic din Brașov, unde va juca aici doar două stagiuni, perioadă în care va fi distribuit printre altele în ”Jocul ielelor” de Camil Petrescu, în ”Vlaicu Vodă” de Al. Davila, ”în Mizerie și noblețe” de Eduardo Scarpetto. Susține apoi un concurs la „Bulandra”, în urma căruia este angajat. Regizorul Liviu Ciulei îl va distribui mai întâi în ”Steve Hubbell” din piesa lui Tennessee Williams, ”Un tramvai numit dorință” (1965), alături de Clody Bertola, Victor Rebengiuc, Petre Gheorghiu și Ion Caramitru, apoi în ”Moartea lui Danton” (1966) de Büchner și în ”Procesul Horia” de Al. Voitin (1967), iar în 1975 ”Azilul de noapte” de Maxim Gorki.
Joacă în 36 de filme artistice de lung metraj, alături de Sebastian Papaiani, Constantin Codrescu, Ion Besoiu, Gheorghe Cozorici, Marcel Anghelescu și Silviu Stănculescu, Irina Petrescu, Dan Nuțu, de Ștefan Ciubotărașu, Carmen Galin, George Constantin,Ion Caramitru, Marin Moraru, Ștefan Iordache, Ileana Stana Ionescu dar și Margareta Pâslaru ori Margareta Pogonat. A jucat și în seriale tv: ”Cireșarii”(1970), ”Un august în flăcări”, ”Lumini și umbre” (1980).
În teatrul de televiziune a fost implicat în peste 20 de piese.
Este de subliniat că a fost foarte activ și în teatrul radiofonic. Regizorul Constantin Moruzan l-a solicitat imediat după absolvire să joace alături de Irina Răchițeanu Șirianu, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Mihai Mereuță în piesa ”Baltagul” (1963) de Mihail Sadoveanu, deschizându-i calea către teatrul la microfon. Au urmat ”Răzbunarea” de Fredro, cu: George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Nineta Gusti, Sanda Toma și Octavian Cotescu. Titel Constantinescu îl va distribui în ”Neamul Șoimăreștilor” de Mihail Sadoveanu, ”Baladă pentru Horia” de V. Zdrenghea, ”Colonia cea nouă”de Pirandello, ”Lupii de aramă”, cu Adela Mărculescu, Valentin Teodosiu și Corado Negreanu, apoi în piesa Iulius Cezar de Shakespeare. Cristian Munteanu îl distribuie în ”Viteazul” de Paul Anghel, ”Brand” de Ibsen, cu Gina Patrichi și Emil Hossu, ”Furtună pe strada principal” de Reginald Rose, cu Victor Rebengiuc, Lucia Mureşan, Mariana Mihuţ, Olga Delia Mateescu și Simona Bondoc. Dan Puican îi oferă rol în piesa lui Dinu Săraru, ”Niște țărani”.
Timpul însă nu i-a îngăduit prea mult.
În decembrie 1980, în timp ce juca alături de Florian Pittiș în spectacolul lui Adrian Dohotaru, ”Anchetă asupra unui tânăr care n-a făcut nimic”, i s-a făcut rău pe scenă. A fost ultima să ieșire la rampă. Peste o lună doar, Cornel Coman se stinge din viață, la vârsta de 44 de ani, răpus de o boală necrutătoare. A lăsat în urmă o carieră frumoasă și un model de eleganță remarcabilă a unui actor, pe scenă.
Bibliografie
Calendar Rador
http://biografii.famouswhy.ro/cornel_coman/
https://adevarul.ro/stiri-locale/focsani/infiat-de-bunic-si-frate-cu-tatal-sau-in-acte-2133887.html
https://www.cinemagia.ro/actori/cornel-coman-2923/
