Revista presei internaționale – 13 iulie

Încheiată ieri (12 iulie), reuniunea la nivel înalt din cadrul NATO, desfășurată la Vilnius, în Lituania, a fost umbrită pentru o vreme de un incident semnalat în spațiul nord-asiatic. Potrivit unor informații apărute în ziarul nipon Asahi Shimbun, „Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază lungă de acțiune, tocmai când o serie de lideri din Coreea de Sud și din Japonia urmau să se întâlnească pentru a discuta despre pericolul crescând reprezentat de înarmarea nucleară nord-coreeană”. Potrivit aceluiași ziar, „racheta nord-coreeană a zburat timp de 74 de minute și a căzut la circa 550 km. de estul Peninsulei Coreene”. Referindu-se la același eveniment, ziarul sud-coreean, The Korea Herald, subliniază că „incidentul a avut loc într-un moment delicat, care a coincis cu summitul NATO, la care participau, printre alții, președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, premierul Japoniei, Fumio Kishida, dar și omologi din zona Asia – Pacific, respectiv, din Australia și din Noua Zeelandă”.

După cum era însă de așteptat, ziarele străine și-au concentrat atenția în special asupra summitului NATO – o reuniune de la care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pare să fi plecat dezamăgit. Publicația americană The Hill explică de ce Zelenski este nemulțimit de planul NATO legat de Ucraina. „NATO i-a oferit Ucrainei un drum mai neted spre alianța occidentală, dar s-a ferit să stabilească și un termen-limită în vederea aderării”. Cotidianul american The Washington Post precizează că „Zelenski s-a întâlnit ieri (12 iulie) cu președintele Statelor Unite, Joe Biden, iar discuția a durat de două ori mai mult decât fusese ea planificată”, ar fi notat Zelenski pe Twitter, potrivit aceluiași ziar. Și tot The Washington Post afirmă că, „deși nemulțumit, președintele ucrainean s-a arătat ceva mai conciliant la conferința de presă avută miercuri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, el declarând: ‚Pot confirma că rezultatele summitului au fost bune, dar ideal ar fi fost ca ele să se soldeze și cu o invitație’”.
În ziarul francez Le Monde, președintele Franței, Emmanuel Macron, se arată însă optimist și declară că „summitul de la Vilnius a reafirmat foarte clar că, pentru Ucraina, drumul spre NATO e pregătit”. Cam de aceeași părere este și ziarul italian Corriere della Sera, care titrează: „Kievul nu a fost niciodată atât de aproape de admitere”. Referindu-se la posibila dezamăgire a președintelui Zelenski, ziarul german Fankfurter Allgemeine titrează ironic: „Summitul NATO nu a fost chiar egal cu zero”. Iar un articol din același ziar remarcă faptul că, totuși, „Zelenski a trecut de la un ton belicos la unul mai diplomatic”. Dar, potrivit ziarului londonez The Times, Zelenski ar fi devenit subiectul unor dispute între premierul britanic, Rishi Sunak, și ministrul său al apărării: „Ucrainenii ne sunt recunoscători pentru ajutorul nostru”, susține Sunak, citat de ziar. În vreme ce „ministrul apărării, Ben Wallace, opinase că Ucraina ar trebui să manifeste mai multă recunoștință față de ajutorul oferit de Occident”.
Dacă răsfoim presa rusă, informațiile de mai sus nu ar mai avea sens. Iată câteva citate din ziarul Pravda: „Zelenski a înfuriat delegația Statelor Unite printr-o declarație despre NATO și Ucraina”. Sau: „Eșecul Ucrainei la summitul NATO este meritul armatei și poporului Rusiei”. Iar Izvestia merge la sigur: „Rezultatul a fost cel așteptat, așa cum preziseseră experții ruși. După cum era de așteptat, Ucraina nu a fost acceptată ca membră, s-au făcut zeci de promisiuni, s-au stabilit obiective – totul trecut printr-un fluier rusofob”. În sfârșiti, citat de ziarul moscovit Kommersant, fostul premier și președinte rus, Dmitri Medvedev, comentează: „Este destul de probabil ca Ucraina să nu fie niciodată chemată în NATO, dar realiștilor din alianță le este frică să spună asta cu voce tare”.

Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR