Vara aceasta este marcată de o căldură înăbușitoare, incendii mortale, furtuni cu grindină și inundații, Grecia fiind devastată parțial de flăcări, Canada lovită de inundații teribile, în timp ce sudul Europei se luptă cu o căldură sufocantă, la fel şi nordul Africii, sudul Statelor Unite și o parte a Chinei, care este afectată şi de ravagiile taifunului Doksuri, acestea fiind semne vizibile ale încălzirii globale, atenționează presa internațională. Se preconizează că luna iulie 2023 va deveni cea mai caldă lună înregistrată vreodată, cu temperaturi globale cu aproximativ 1,5 grade peste nivelurile preindustriale, detaliază EUObserver. Și aceasta este doar o anticipare a ceea ce va urma, au avertizat Organizația Meteorologică Mondială și Observatorul European Copernic, reține Financial Times. ”Era încălzirii globale s-a încheiat, acum este momentul erei fierberii globale”, a deplâns secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de Euronews.
La Sankt Petersburg, președintele rus Vladimir Putin a salutat reprezentanții Africii, cu ocazia Summit-ului Rusia-Africa, ce reunește, în plin război din Ucraina, delegațiile a 49 de țări ale continentului cu care Vladimir Putin încearcă să pecetluiască un parteneriat în toate privințele diferit de cel propus de Occident, analizează presa internațională. Putin promite cereale gratuite pentru cel puțin șase țări africane, în speranța de a consolida imaginea Rusiei, titrează The New York Times, iar La Libre Belgique adaugă că asigurările date de liderul rus vin pe fondul îngrijorărilor unor ţări africane după recenta anulare a acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră. Uniunea Africană a cerut restabilirea de urgență acordul intermediat de Națiunile Unite și anulat de Rusia. „Problema cerealelor și a îngrășămintelor preocupă pe toată lumea”, a declarat pentru RIA Novosti președintele comorez Azali Assoumani, care conduce Uniunea Africană de 55 de națiuni. Între timp, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, le-a cerut liderilor africani care participă la Summit-ul cu președintele Putin să ceară răspunsuri cu privire la criza cerealelor, care aruncă cele mai sărace țări în haos, notează Le Figaro.
Călătoria președintelui francez Emmanuel Macron în Noua Caledonie, Vanuatu și Papua Noua Guinee, care are loc în timp ce forțele franceze participă la exerciții militare masive conduse de SUA și Australia în regiune, are drept obiectiv să facă auzită vocea Franței într-o regiune care se conturează drept un prim câmp de luptă geopolitică între China și SUA, notează Voice of America. Odată cu vizita lui Macron, Franța, care a semnat acorduri de cooperare și securitate cu Vanuatu, încearcă să zădărnicească ofensiva diplomatică chineză în regiune, ultima etapă a acestei călătorii prezidențiale în Pacific incluzând o vizită în Papua Noua Guinee, scrie France 24. Macron a denunțat existența unui nou imperialism în regiunea Indo-Pacific, promițând că Franța își va spori prezența în zonă, pentru a apăra suveranitatea statelor mai mici, citează Politico. Macron jonglează între alianța istorică a Franței cu SUA și alte națiuni occidentale și dorința lui de a juca un rol de putere de echilibru în Pacific, comentează Politico și adaugă că vizita, prima a unui președinte francez de când Charles de Gaulle a vizitat regiunea în 1966, este menită să marcheze „re-implicarea” Franței în Indo-Pacific, supărată de excluderea Parisului din alianța AUKUS în 2021 și având ambiția de a sta „umăr la umăr” cu țările din Pacific, pentru a sprijini „independența și suveranitatea lor”. De asemenea, Macron a anunțat noi investiții în dezvoltare, informează Le Monde și precizează că investițiile franceze în regiune sunt mai mici decât cele din Australia, care a cheltuit anul trecut 74 de milioane de euro în Vanuatu, față de Franța, cu 8 milioane de euro.
Între timp, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care s-a întâlnit cu liderii din Papua Noua Guinee pentru a discuta despre dezvoltarea forței militare a națiunii insulare din Pacific și aprofundarea legăturilor de securitate, în timp ce Statele Unite concurează cu China pentru influența în regiunea Indo-Pacific, este primul secretar american al Apărării care vizitează această națiune care câștigă o importanță strategică în bătălia SUA împotriva Beijingului, comentează ABC News. Totodată, Lloyd Austin a anunțat desfășurarea, în viitor, a unei nave a Gărzii de Coastă a SUA în Papua Noua Guinee, în timp ce Washingtonul încearcă să consolideze cooperarea în domeniul apărării, în fața concurenței și influenței acerbe a Chinei în zonă, notează Le Figaro. Austin a mai subliniat că Statele Unite nu doresc să stabilească o bază militară permanentă în Papua Noua Guinee, încercând să atenueze îngrijorările că un pact de apărare semnat recent ar putea reduce independența națiunii față de Pacificul de Sud, detaliază ziarul francez.
La Phenian, în ajunul împlinirii a 70 de ani de la semnarea armistițiului Războiului Coreean, liderul suprem Kim Jong-un s-a întâlnit cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, anunță Le Point. Rusia, un aliat istoric al Coreii de Nord, este una dintre puținele națiuni cu care Phenianul întreține relații de prietenie, această întrevedere reprezentând o oportunitate importantă de a dezvolta relații strategice și tradiționale între Coreea de Nord și Rusia, subliniază agenția nord-coreeană KCNA. Vizita lui Șoigu, prima a unui ministru rus al apărării, de la sfârșitul Războiului Rece, semnalează o aliniere mai explicită între statul nord-coreean și cel rus, opinează Newsweek. Cu aproximativ 1,2 milioane de angajați, forța militară a Coreii de Nord, cunoscută sub numele de Armata Populară Coreeană (KPA), figura ca a patra ca mărime din lume, în 2022, potrivit Statista, Rusia aflându-se pe locul cinci, cu aproximativ 830.000, în timp ce armata de două milioane de forțe a Chinei este clasificată drept cea mai mare din lume, precizează Newsweek. (Cristina Zaharia)/czaharia/denisse
