O țară mică din vestul Africii atrage atenția presei internaționale din cauza unei lovituri de stat semnalate în urmă cu câteva zile. Este vorba despre Niger, unde înlăturarea de la putere a președintelui Mohamed Bazoun, a stârnit protestele imediate ale comunității internaționale, dar mai ales protestele Franței și Statelor Unite, după cum reiese dintr-un articol apărut în ziarul american The New York Times. Ziarul notează că, „deși reținut, președintele Bazoun s-a putut totuși adresa unor lideri din străinătate, a primit vizitatori și a putut posta proteste în mediile de socializare”. Mai alarmant este însă faptul că, potrivit ziarului francez Le Monde, „așa-zișii puciști vest-africani, din Niger și până în Mali, își strâng rândurile în fața amenințărilor de intervenție venite din regiune”. Și tot Le Monde estimează că „lovitura de stat din Niger este totodată și o nouă lovitură dată strategiei militare franceze în regiune”. Un alt ziar francez, Liberation, notează că, ieri (joi, 3 august) „președintele american Joe Biden a cerut pentru prima oară eliberarea imediată a omologului său din Niger și a familiei acestuia”. Și tot Liberation îl citează pe „secretarul de stat american, Antony Blinken, care ar fi pledat pentru reinstalarea imediată în funcție a președintelui Bazoun”.
Am adus însă în atenție evenimentele din Niger și din alte motive, întrucât ele au readus cumva în prim-plan niște gherile care ne sunt foarte cunocute, dar nu din Niger, ci din Rusia și din Ucraina: este vorba despre grupul mercenarilor Wagner, condus de Evgheni Prigojin. Din revista americană Time, aflăm că, “potrivit declarațiilor lui Prigojin, Grupul Wagner ar fi soluția care ar îndepărta criza de securitate din Niger. ‘O mie de luptători din cadrul Wagner sunt capabili să reinstaureze ordinea și să-i distrugă pe teroriști’”, ar fi declarat el pe Telegram, citat fiind de revista americană.
Nu de aceeași părere ar fi unii lideri din Europa. Din publicația americană Politico, aflăm că, ieri (joi, 3 august), “la o întâlnire cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că s-ar putea ca Grupul Wagner din Rusia să inițieze ‚acțiuni de sabotaj’, iar pericolul lor nu trebuie subestimat, el avertizând totodată că provocările acestui grup de mercenari reprezintă o tentativă care vizează destabilizarea NATO”. Și tot Politico amintește că „o serie de trupe din Grupul Wagner s-au mutat din Rusia în Belarus ca urmare a unui acord menit să pună capăt recentei rebeliuni împotriva Moscovei”. Citat de ziarul polonez Gazeta wyborcza, premierul Morawiecki ar fi subliniat că „Grupul Wagner este o amenințare foarte serioasă”. În același ziar, un general polonez avertizează că „Rusia testează flancul estic al NATO și o face eficient”.
Și dacă tot am pomenit o țară baltică, să notăm si că ziarul moscovit Pravda anunță că “țările baltice vor părăsi rețeaua electrică rusă înainte de termen: au vrut în 2025, vor pleca în 2025. Nu este o greșeală de tipar!”, subliniază ironic ziarul: „Voiau să plece la sfârșitul anului 2025, dar acum au anunțat cu fast că vor pleca la începutul anului 2025”.
Pentru americani însă, evenimentul cel mai important pare a fi reapariția în instanță a fostului președinte Donald Trump, acuzat de această dată de fraudă electorală. Ziarul american USA Today notează că „este cea de-a treia apariție în instanță a fostului președinte într-un interval de patru luni”. Un alt ziar american, New York Post, menționeză că, „ieri dimineață, președintele Biden i-a ignorat pe jurnaliști și a făcut o plimbare cu bicicleta”. Ziarul povestește că “un cameraman de la CNN l-a întrebat pe Biden dacă va urmări audierea predecesorului său, iar în timp ce pedala, Biden, acum în vârstă de 80 de ani, i-a răspuns simplu: ‚Nu’”. (Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)/adanga/dsirbu
