”Apă și foc: Europa se luptă cu inundațiile și incendiile”, titrează Euronews, detaliind că în timp ce Slovenia se confruntă cu ploi torențiale care au provocat ”cel mai mare dezastru natural din ultimii 30 de ani”, sudul Europei se luptă în continuare cu incendii masive de pădure. Astfel, la granița dintre Spania și Franța, 130 de persoane au fost constrânse să-și părăsească locuințele în flăcări, iar incendiul a ars aproximativ 200 de hectare în trei ore. În Italia, insula Sardinia arde de la nord la sud, după cum constată La Stampa, detaliind că au fost evacuate 600 de persoane, iar turiștii fug de pe plaje. În Cipru, se depun eforturi supraomenești pentru ținerea sub control a incendiului izbucnit într-o zonă abruptă de munte din regiunea Limassol, iar țara a cerut ajutor prin Mecanismul European pentru Protecție Civilă, scrie Phileleftheros. Iar în Grecia, momentul de respiro după seria lungă de incendii permite realizarea unui bilanț trist. Ziarul Kathimerini constată că în decurs de doar șapte ani a ars 23% din suprafața regiunii Attica, din jurul capitalei Atena. Același ziar elen publică interviuri cu pompieri din mai multe țări care au sărit în ajutorul Greciei, cu accent pe experiența pompierilor români care au participat pentru al treilea an consecutiv la stingerea incendiilor din această țară. ”Anul acesta a fost cel mai greu” a declarat Florin Chirea, șeful misiunii românești, explicând că vegetația și clima din Grecia sunt factori importanți pentru propagarea incendiilor. ”În România vegetația este diferită și abordăm focul în mod diferit, cred că într-un mod mai agresiv pentru că nu se răspândește la fel de mult ca în Grecia”, a mai spus pompierul român, citat de Kathimerini.
Pe frontul ucrainean, ”Kievul susține că a dejucat un atac rusesc împotriva lui Zelenski”, titrează Le Figaro, în timp ce ziarul ucrainean Korespondent detaliază că potrivit anchetatorilor, femeia a încercat să afle ora și lista aproximativă cu locurile pe care preşedintele Zelenski urma să le viziteze în regiunea Mikolaiv, precum și să localizeze sistemele de război electronic și depozitele de muniții ale Forțelor Armate ale Ucrainei din apropiere de oraşul Oceakiv. Rusia plănuia să folosească aceste informații pentru a pregăti un nou atac aerian masiv asupra regiunii Mikolaiv în timpul vizitei preşedintelui ucrainean, explică și cotidianul belgian La Libre Belgique.
Tensiunile se acumulează însă și la graniță dintre Polonia și Belarus. Polskie Radio transmite că poliția de frontieră a solicitat încă 1000 de militari pentru a contracara valul de migranți ilegali împins spre graniță de Belarus, iar potrivit Deutsche Welle, autoritățile de la Varșovia acuză Rusia că se află în spatele acestui aflux de migranți și că duce un ”război hibrid” împotriva UE.
Bulgaria, la rândul ei, denunță prezența unor nave de război rusești în zona sa economică exclusivă din Marea Neagră, sub pretextul desfășurării unor exerciții militare. ”Intrarea navelor de război rusești în zona economică exclusivă a țărilor riverane Mării Negre, inclusiv a Bulgariei, precum și declararea unor zone de alertă în acestea, periculoase pentru navigație, este inadmisibilă și dăunează intereselor economice și financiare ale Bulgariei și ale cetăţenilor bulgari” a fost poziția exprimată de Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia în cadrul consultărilor pentru obținerea păcii desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute la Jeddah, în Arabia Saudită, scrie ziarul bulgar Sega. Potrivit aceluiași ziar, anterior, într-o declarație fără precedent, NATO a condamnat comportamentul periculos al Rusiei în Marea Neagră și încercările acesteia de a bloca exportul de cereale ucrainene și a subliniat în mod explicit că noua „zonă de alertă” rusă afectează apele teritoriale ale Bulgariei, care este membră a Alianţei. „Noua zonă maritimă de amenințare militară sporită creată de Rusia acoperă apele din zona exclusivă a Bulgariei, stat membru NATO, ceea ce dă naștere la noi riscuri de neînțelegeri și escaladare”, a avertizat Alianța Nord-Atlantică în comunicatul citat de Sega.
În Niger, liderii loviturii de stat au închis spațiul aerian al țării de teama unei intervenții militare, transmite BBC, detaliind că această măsură instituită de junta militară vine după expirarea duminică a ultimatumului dat de Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest de a-l repune în funcție pe președintele democratic ales Mohamed Bazoum și de a reinstaura ordinea constituțională. CNBC notează că purtătorul de cuvânt al puciștilor a afirmat la televiziunea de stat că o ”putere străină” pregătește o intervenție militară, dar că armata țării este pregătită să riposteze. Mii de oameni au ieșit duminică noaptea în stradă scandând lozinci împotriva Franței și a Occidentului și exprimându-și admirația față de Rusia, mai relatează CNBC. Escaladarea tensiunilor în regiune riscă declanșarea unui război major în Africa, avertizează activistul rus prodemocrație Vitali Ciarușin într-o analiză pentru Modern Diplomacy. Sub titlul ”Rusia încearcă să deschidă frontul african pentru a câștiga în Ucraina”, Ciarușin afirmă că ”Rusia pare să folosească metode hibride în stil KGB pentru a submina interesele SUA și ale Franței prin forțe interpuse în Africa, deoarece nu poate înfrunta în mod deschis Occidentul”. Astfel, ”Rusia își stabilește zone de influență în regiuni problematice” prin furnizarea de arme și utilizarea unor grupuri de mercenari, iar ”lovitura de stat recentă din Niger pare să fie o primă reușită a lui Putin, deoarece are implicații dincolo de regiune și poate avea un impact semnificativ asupra peisajului geopolitic”, ”cu posibilul scop de a declanșa un război major în Africa”, mai spune Ciarușin. ”Părți din Africa trec de la obediența față de Franța la obediența față de Rusia”, constată și Middle East Monitor, amintind că numai în ultimii trei ani, regiunea a fost martora unei serii de lovituri de stat în Mali, Burkina Faso, Guineea, Ciad și Sudan. Astfel, Africa de Vest s-a transformat într-un focar de confruntări și rivalități între vechile și noile tabere, între cei care tânjesc după sclavia vechiului colonizator, Franța, și cei care urează bun-venit neocolonialismului Rusiei ca susținătoare a poporului, mai scrie Middle East Monitor. Și Uniunea Europeană este îngrijorată de extinderea influenței Rusiei în Sahel, constată El Pais, explicând că destabilizarea Africii prezintă un risc ridicat de propagare spre Europa a terorismului jihadist și a unor noi valuri majore de migranți.
În final, remarcăm cronicile favorabile publicate de două cotidiene europene importante pentru filmul lui Radu Jude „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”. Pelicula ”hipnotizează participanții la festivalul” de la Locarno, constată Le Monde, comentând că ”într-un film prodigios de colaje, aflat în cursa pentru Leopardul de Aur, cineastul român revizitează mașina de tocat umană”. ”Fin analist al timpurilor noastre, cineastul Radu Jude dă din nou lovitura, cu un film de colaje în stil Godard: „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”, jucat de o actriță de teatru fascinantă, Ilinca Manolache”, mai scrie Le Monde. După Ursul de Aur va sosi și Leopardul de Aur? se întreabă cotidianul italian Il Sole24Ore remarcând că ”supraabundent, baroc, grotesc și rafinat în același timp, ”Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii” este unul dintre acele filme care nu pot fi uitate și unul dintre cele mai semnificative filme văzute de-a lungul acestui sezon”.
Carolina Ciulu, RADOR
