În presa internațională putem citi în continuare ecouri și analize ale întâlnirii dintre liderul rus și cel nord-coreean. „Kim Jong-un își contină vizita în Rusia Extrem-Orientală, unde, în această săptămână, ar urma să viziteze o fabrică de avioane și să inspecteze flota Rusiei din Oceanul Pacific” – relatează Washington Post, și continuă: „Probabil, cei doi lideri au discutat despre livări de arme din Coreea de Nord în Rusia și despre un ajutor alimentar destinat Coreii de Nord, deși nu s-a făcut niciun anunț cu privire la un asemenea acord în urma întrevederii. Potrivit unor evaluări ale serviciilor americane de informații, Rusia caută să obțină armament din Coreea de Nord pentru a-și spori rezervele, reduse acum din cauza războiului său din Ucraina”.
„Rachetele nord-coreene sunt oarecum învechite, dar încă pot provoca destule distrugeri”, avertizează publicația spaniolă La Razon, citând un expert londonez care subliniază că lui Kim Jong-un îi pasă prea puțin de posibilele sancțiuni pe care le pot impune Statele Unite, Europa și Coreea de Sud ca urmare a transferului de arme nord-coreene în Rusia.
„Acest summit reflectă o schimbare imensă în geopolitica din Asia de Nord-Est”, estimează Kim Jong-dae, fost deputat sud-coreean și cercetător la Institutul Yonsei pentru Studii Nord-coreene, citat în paginile cotidianului Le Figaro. O alianță mai puternică între Phenian, Moscova și Beijing ar putea duce la „destabilizarea regiunii”, iar munițiile furnizate de Phenian ar avea un impact semnificativ asupra conflictului din Ucraina, crede expertul.
”Ca semn al întăririi legăturilor lor, Moscova i-a propus Phenianului să trimită în spațiu un cosmonaut nord-coreean, potrivit agențiilor ruse. Acesta ar fi primul nord-coreean care ar ajunge pe orbita Pământului, deoarece țara izolată încearcă să-și dezvolte programele spațiale”, citim și în Le Figaro.
Africa de Nord a fost lovită de dezastre naturale în ultimele zile. După ce bilanțul morților din Maroc, după teribilul cutremur de vineri, se apropie de 3.000, în Libia învecinată, numărul deceselor din cauza ciclonului Daniel, care a traversat nord-estul țării duminică trecută, a ajuns la 6.238, iar numărul celor dispăruți a depășit 9.100 doar în orașul Derna, cel mai afectat, conform cifrelor provizorii ale autorităților care controlează estul țării – notează cotidianul spaniol La Razon.
Libia este în stare de colaps – autoritățile se tem că bilanțul final al inundațiilor după trecerea furtunii Daniel de duminică va fi mult mai mare, având în vedere amploarea dezastrului și dificultatea de a oferi ajutoare – citim în Le Point, care adaugă un fapt îngrijorător: Analizând datele din teren, Organizația Meteorologică Mondială apreciază că majoritatea deceselor din cauza inundațiilor devastatoare înregistrate luni în estul Libiei ar fi putut fi evitate, dacă țara ar fi avut un serviciu meteorologic funcțional care să emită avertismente împotriva riscurilor naturale. Din păcate, Libia este într-o stare de haos de peste 10 ani, iar serviciile de meteorologie, de avertizare a populației și de gestionare a dezastrelor sunt practic inexistente sau nefuncționale. Titlul din ziarul madrilen 20 Minutos sintetizează în mod dramatic situația Libiei: „Țara trăiește un coșmar care a căzut din cer”.
Sub titlul „La Marea Neagră, Kievul încearcă să creeze un alt coridor de circulație a cerealelor”, Le Monde publică o analiză despre războiul cerealelor, care secondează invazia rusă din Ucraina. Recentele atacuri ucrainene asupra portului Sevastopol reprezintă o nouă lovitură pentru flota Mării Negre, care a pierdut deja mai multe nave, inclusiv crucișătorul amiral Moskva, scufundat de rachete ucrainene în aprilie 2022. „Acțiunile ucrainene îi forțează în mod clar pe ruși să-și reducă prezența pe mare și să adopte măsura de „flotă în mișcare”, scrie Le Monde, subliniind că această multitudine de operațiuni trebuie înțeleasă în contextul suspendării acordului care a permis ucrainenilor să-și exporte cerealele. În fața acestor încercări de a impune un blocaj total asupra cerealelor, Kievul își arată hotărârea de a deschide un nou coridor naval de-a lungul coastelor sale, departe de navele inamice – conchide cotidianul francez.
Pe subiectul cerealelor scrie și presa de la Sofia, care reține faptul că – spre deosebire de Polonia, România sau Ungaria – Bulgaria nu mai solicită interdicția de export pentru cerealele ucrainene. 24CHASA îl citează pe ministrul bulgar al agriculturii, care spune că datele macroeconomice arată că se poate renunța la interdicție și anunță că vor fi luate măsuri de sprijinire a producătorilor bulgari. Mediapool, în schimb, reține că acest proiect de decizie privind renunțarea la interdicția de import de cereale ucrainene nu a fost dezbătut în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului, unde ar fi fost nevoie de o analiză, iar fermierii ar fi trebuit interpelați în legătură cu subiectul./rlambru
Ruxandra Lambru
