„Trebuie să ne pregătim pentru un război de lungă durată în Ucraina”, a avertizat secretarul general NATO, citat de La Libre Belgique. Într-un interviu publicat duminică, în momentul în care armata ucraineană este angajată într-o contraofensivă pentru a respinge forţele ruse, Jens Stoltenberg a subliniat că “nu trebuie să ne aşteptăm la o încheiere rapidă a războiului din Ucraina. Dorim cu toţii o pace rapidă”, a continuat dl Stoltenberg. „Dar în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem: dacă preşedintele Zelenski şi ucrainenii încetează lupta, ţara lor nu va mai exista. Dacă preşedintele Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace”, a declarat el. Cât despre dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, Stoltenberg a asigurat: „Nu există nicio îndoială că mai devreme sau mai târziu Ucraina va fi în NATO”. „Kievul s-a apropiat de NATO la summitul alianţei din iulie, a explicat el. Când va lua sfârşit acest război, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina. Altfel, istoria s-ar putea repeta”, a avertizat el.
După Letonia, Estonia și Lituania, Polonia implementează și ea o indicație a Comisiei Europene privind interzicerea intrării vehiculelor înmatriculate în Rusia, informează Euronews. Aceasta este doar ultima dintr-o serie de sancțiuni și măsuri restrictive adoptate împotriva Rusiei de la începutul războiului din Ucraina. Măsura decisă de Varșovia urmează indicaţiile recente ale Comisiei de la Bruxelles, potrivit căreia intrarea – fie ea şi temporară – a vehiculelor înmatriculate în Rusia pe teritoriile țărilor membre UE este incompatibilă cu regimul de sancțiuni impus Moscovei. Executivul de la Bruxelles a mai precizat că acest regulament se aplică în același mod atât vehiculelor private, cât și de firmă.
Președintele nord corean și-a încheiat vizita în Rusia, nu înainte de a primi cadou de despărțire mai multe drone, scrie La Libre Belgique. Kim Jong Un a primit cinci drone de atac, o dronă de recunoaştere şi o vestă antiglonţ din mâinile guvernatorului regiunii Primorie, în Extremul Orient rus. „Cadouri cu caracter militar foarte simbolice într-un context de temeri occidentale faţă de un posibil acord de livrări de arme şi muniţii nord-coreene de care Moscova are nevoie pentru ofensiva sa în Ucraina. Perspectiva unor asemenea schimburi de ordin militar îi provoacă Washingtonului o dublă problemă: armele convenționale din Coreea de Nord ar putea ajuta Rusia să-și prelungească invazia în Ucraina, iar ajutorul tehnologic din partea Rusiei ar spori amenințările nucleare ale Coreei de Nord la adresa Statelor Unite și a aliaților săi din regiune, anume Coreea de Sud și Japonia. Iar vizita lui Kim în Rusia din această săptămână a agravat aceste temeri”, comentează The New York Times.
Erevanul discută cu Moscova despre planurile sale vizând intrarea Armeniei sub jurisdicția Tribunalului Penal Internațional – o decizie căreia Rusia i se opune cu tărie după ce această instanță a emis un mandat de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin. Potrivit US News & World Report, „Erevanul a declarat că face demersuri pentru a intra sub jurisdicția TPI, ceea ce a făcut ca Moscova să avertizeze că un asemenea pas ar avea grave consecințe. În martie, tribunalul de la Haga l-a acuzat pe Putin de crime de război pe motiv că el ar fi deportat ilegal sute sau chiar mii de copii din Ucraina – o acuzație pe care Kremlinul a calificat-o drept fără sens și revoltător de părtinitoare. Mandatul obligă cele 123 de state membre să îl rețină și să îl predea pe Putin în cazul în care el ar pune piciorul pe teritoriul vreuneia dintre ele”. „Relațiile dintre Armenia și Rusia, doi aliați tradiționali, s-au răcit mult începând din februarie 2022, când Putin și-a lansat invazia în Ucraina vecină. În ultimele luni, relațiile bilaterale s-au deteriorat și mai mult din cauza a ceea ce, potrivit Erevanului, ar fi eșecul Moscovei în a păstra menține tratatul de armistițiu din 2020, pe care ea l-a facilitat între Armenia și Azerbaidjan pentru a pune capăt războiului din Nagorno-Karabah – o regiune din Azerbaidjan cu populație armeană”. Pe de alta parte, după cum notează TASS, premierul armean Nikol Pașinian a spus ieri că un acord de pace cu administrația de la Baku ar fi posibil până la sfârșitul anului, iar Erevanul face tot ce poate pentru ca acest lucru să se și întâmple.
Preşedinta Comisiei Europene a promis un plan de acţiune în zece puncte care să ajute Italia în problema migraţiei, informează BBC. Ursula von der Leyen a făcut această declaraţie în timpul unei vizite pe insula Lampedusa, unde au ajuns mii de migranţi cu ambarcaţiuni mici din nordul Africii, săptămâna aceasta. „Am venit aici pentru a vă spune tuturor, din nou, că migraţia este o provocare europeană şi are nevoie de un răspuns şi soluţii europene. Acţiunile concrete vor aduce schimbări în teritoriu, doar prin solidaritate şi unitate putem avea succes şi puteţi conta pe Uniunea Europeană”, a spus von der Leyen. Ea a fost însoţită de premierul italian Giorgia Meloni, care a declarat că este nevoie de mai mult decât redistribuirea migranţilor în ţările europene.
Acest plan ar trebui să combine fermitatea împotriva contrabandiștilor și facilitarea căilor legale de intrare în spațiul european pentru candidații eligibili pentru azil, reține Liberation din Franța. „Bruxelles-ul intenționează mai întâi să consolideze asistența acordată Italiei, prin Agenția Uniunii Europene pentru Azil și a agenției UE de pază de coastă și frontieră, Frontex, pentru a asigura înregistrarea migranților, amprentarea, interviurile etc. Frontex și alte agenții vor trebui, de asemenea, să intensifice supravegherea mărilor și să prezinte „opțiuni pentru extinderea misiunilor navale în Mediterana”.
Germania reactivează sistemul de primire pentru migranții sosiți la Lampedusa, informează agenția DPA. Având în vedere sosirile masive pe insula Lampedusa, guvernul german dorește să continue să primească voluntar migranții din Italia prin mecanismul de solidaritate întrerupt în ultimele zile. Potrivit ministrului federal de interne, Nancy Faeser, procedurile de primire voluntară au fost suspendate „pentru că Italia nu și-a arătat nicio dorință de a primi persoane înapoi prin procedura de la Dublin”. Aceste reguli stabilesc că solicitanții de azil trebuie – cu excepția unor cazuri excepționale – să își prezinte cererea în prima țară din UE în care au fost înregistrați. Oricine încearcă să facă acest lucru într-un alt stat poate fi trimis înapoi în țara de primă sosire. Corriere Della Sera amintește că Mecanismul a fost convenit între unele țări UE, printre care Germania, în iunie anul trecut. Germania a promis inițial că va primi 3.500 de solicitanți de azil din țările aflate în dificultate la granițele de sud ale Europei. Până acum, 1.700 de persoane care solicită protecție au fost transferate prin așa-numitul Mecanism voluntar de solidaritate europeană, pentru a-și finaliza procedura de azil în Germania. Dintre aceștia, aproximativ 1.000 provin din Italia și 670 din Cipru. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA (18 septembrie 2023)
