Pontificatul Papei Formosus, un caz mai puțin cunoscut din istorie

Context

Istoria Bisericii Catolice a fost marcată de lupta pentru supraviețuire, în contextul unor epoci istorice întunecate pentru mediul internațional. Papalitatea, ca instituție care a pregătit liderii religioși, a avut în interiorul ei, pe lângă har și smerenie, intrigi, luptă pentru putere și control în lumea religioasă. Cazul Papei Formosus a rămas învăluit în intrigi, întrucât pontificatul acestuia a fost marcat de lupta pentru influență și putere în Europa de Vest.

Viața lui Formosus

Formosus s-ar fi născut în Italia, Roma, în anul 816, însă această dată nu este certă. Cert este că el a condus Biserica catolică între 891 și 896 iar în 896 a trecut la cele veșnice pe 4 aprilie.

El a devenit cardinal al Porto Santa Rufina (Italia) în 864. Cel care l-a înaintat în rang a fost Papa Nicolae I, care l-a trimis într-o misiune de convertire a bulgarilor. Ulterior, el a fost trimis într-o misiune de reprezentare a papalității în Franța, de către Papa Adrian al II-lea, în 869, iar ulterior a fost reconfirmat de Papa  John al VIII-lea ( 875). Întrucât a încercat să se amestece în treburile de la Curtea Regală a Franței și nu era de acord referitor la încoronarea regelui Carol  al II-lea, Formosus și-a pierdut capitalul de încredere în interiorul bisericii și a fost excomunicat. Întrucât i s-au dat două opțiuni, alege să părăsească Franța și să se refugieze la Roma, pentru a nu fi  condamnat la tortură și moarte. El a găsit refugiu la curtea lui Guy al III-lea de Spoleto.

În 878 a fost iertat, cu promisiunea că rămâne în exil. S-a reîntors la Roma în 880, iar păcatele i-au fost iertate de Papa Marinus I, care l-a retrimis la Porta Santa Rufina, în 883. Între 872 și 965 a fost o criză de mari proporții în interiorul Papalității, fiind  desemnați aproximativ 24 de papi. În timpul pontificatelor lui Marinus, Adrian al III-lea și Ștefan al V-lea, influența lui Formosus a crescut  și iată-l ales succesorul papei Ștefan al V-lea, în  octombrie 891. La scurtă vreme după ce Formosus a devenit papă în 891, Guy al III-lea, protectorul său, a devenit rege al Italiei. Guy a plecat spre Roma pentru a fi încoronat de papalitate și pentru a-l recunoaște pe Lambert ca succesor al său. Formosus, pentru a-și proteja pontificatul, a reluat relațiile diplomatice cu Arnulf de Carinthia, pe care l-a invitat să călătorească în Italia pentru a-i cere socoteală lui Guy al III-lea.  Cei doi erau într-o dispută pentru teritoriile Italiei. Arnulf și-a început campania din Milan, mergând la Pavinia în 893.

În 896, Guy a trecut la cele veșnice iar fiul său, Lambert l-a urmat la tron. O parte din gruparea Spoleto s-a revoltat și l-a întemnițat pe papa Formosus în castelul Sant Angelo.

Cu toate acestea, Formosus nu a putut opri invazia lui Arnulf  decât prin recunoașterea acestuia ca rege al Italiei. Acesta l-a încoronat iar în 1896, Formosus trece la cele veșnice, la aproximativ 80 de ani. Cauza morții nu a fost descoperită încă.

Finalul

După moartea lui Formosus, Lambert a dorit să se răzbune pe Papă. Succesorul lui Formosus, Bonifaciu al VI-lea a rămas în funcție doar 15 zile, fiind și el succedat de Ștefan al VI-lea. Ștefan însă s-a aliat cu familia Spoleto iar Lambert a mers la Roma și l-a obligat pe noul papă să condamne acțiunile papei Formosus public.  Conform legilor, condamnarea actiunilor unui papă trebuia făcută prin intermediul canoanelor, iar suspectul trebuia adus, în viață, în fața unui tribunal religios.

În cele din urmă, în 897, acest proces a avut loc, iar trupul papei Formosus a fost dezgropat și adus la proces. În Biserica San Giovanni din Laterano a avut loc procesul. În fața sinodului trupul lui Formosus a fost supus unui proces pentru faptele sale, în care acuzatorii arătau cu degetul spre trupul lui Formosus, care, evident, nu putea vorbi. Acuzațiile care i s-au adus au fost de: violarea Codului Papalității, urmărirea intereselor proprii și neîndeplinirea menirii de Papă.

În cele din urmă, un diacon a fost numit pentru a reprezenta în fața acuzatorilor trupul lui Formosus. Unele surse vorbesc și despre faptul că foștii consilieri, care făceau parte din apărarea lui Formosus nu au dorit să vorbească.

În urma procesului, trupul lui Formosus a fost deposedat de hainele papale iar degetele pe care a purtat inele au fost tăiate. Trupul a fost îngropat într-un mormânt, fără piatră funerară.

Ulterior, trupul a fost dezgropat și aruncat în râul Tibru.

Autor:Alexandru Balaci

*

Bibliografie

https://www.nationalgeographic.com/history/history-magazine/article/vatican-dead-pope-on-trial

https://www.britannica.com/biography/Formosus

The Cadaver Synod: Putting a Dead Pope on Trial

https://www.britishmuseum.org/collection/term/BIOG107918

RADOR – 5 octombrie