Cele 27 de state membre UE ajung la un acord cu privire la reformele necesare în domeniul migrației, depășind îngrijorările Italiei, scrie Kathimerini din Grecia. Ambasadorii UE au convenit în privința regulamentului care va viza situațiile de criză sau forță majoră în domeniul migrației și azilului”, anunță președinția spaniolă a UE. „Pachetul de reglementări are ca scop organizarea în comun a răspunsului în cazul unor afluxuri masive de migranți într-o țară a Uniunii Europene, cum s-a întâmplat în timpul crizei din perioada 2015-2016, şi permite prelungirea perioadei de reținere a migranților la frontierele externe ale Uniunii. Textul va face obiectul unor negocieri cu Parlamentul European. Pentru a face față unui aflux neașteptat, statelor membre li se va permite să aplice măsuri mai dure, cum ar fi menținerea solicitanților de azil la frontieră pentru perioade mai lungi de timp în vederea examinării cererilor lor de protecție internațională”. „Reținerea solicitanților respinși ar putea fi, de asemenea, prelungită dincolo de perioada maximă de 12 săptămâni până la finalizarea procesului de returnare. La rândul lor, ONG-urile susțin că aceste derogări ar putea duce la detenția unui număr mare de persoane, ar putea degrada calitatea procesării cererilor de azil și ar putea crește riscul returnărilor de migranți. Pe de altă parte, Regulamentul pentru situații de criză prevede posibilitatea de a accelera cererile de azil ale persoanelor care fug de o situație de pericol extrem, cum ar fi un conflict armat”.
Potrivit Euronews, „acordul privind așa-numitul Regulament pentru Situații de Criză a fost perfectat în timpul unei întâlniri a ambasadorilor blocului comunitar la Bruxelles, care au fost însărcinați să ducă la bun sfârșit sarcina pe care miniștrii de Interne nu au putut-o îndeplini săptămâna trecută, când Italia a blocat proiectul textului”. Concret, Roma contestase o mică parte din legislație care se concentrează pe serviciile de căutare și salvare furnizate de navele ONG-urilor în Marea Mediterană, pe care Italia le consideră un „pol de atracție” care contribuie la aducerea mai multor migranți pe țărmurile europene. Pe de altă parte, Germania, al cărei vot era necesar pentru a obține majoritatea calificată necesară, a apărat navele ONG-urilor, argumentând că salvarea vieților pe mare este o datorie legală, umanitară și morală.
Liderii europeni vor discuta joi și vineri, în Spania, despre extinderea Uniunii Europene – informează Reuters. Timp de două zile, la Granada se vor desfășura un summit al Comunității Politice Europene şi o reuniune a Consiliului European. “Liderii Uniunii Europene vor aborda tema reformei și extinderii blocului comunitar, format din 27 de națiuni. Este vorba despre lansarea unui lung proces de pregătire pentru extinderea UE, termenul limită fiind estimat a fi 2030. An în care, potrivit președintelui Consiliului European, Charles Michel, Ucraina ar putea deveni membru UE”. Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, Charles Michel a arătat că „Ucraina ar putea deveni membru al UE în 2030 dacă ambele părți își fac temele. Ucraina și alte țări candidate la aderarea la UE trebuie să realizeze reforme în mod activ și constant, să lupte împotriva corupției și să respecte condițiile legale”. Pe de altă parte, o notă internă a Consiliului UE consultată de Politico arată că integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană „ar putea costa circa 186 de miliarde de euro în fonduri UE care vor fi transferate în țară pe parcursul a șapte ani. Extinderea UE în continuare pentru a include șase țări din Balcani, precum și Georgia și Moldova, ar impune o povară suplimentară de aproximativ 74 de miliarde de euro bugetului UE”, se arată în document. Potrivit Financial Times, nota internă prezintă o serie de oportunități, cum ar fi o piață internă mai extinsă și o influență politică mai mare pe scena globală. Dar avertizează, de asemenea, în legătură cu provocări semnificative, de la bugetul fermelor UE, la statul de drept și capacitatea de decizie a UE. Extinderea viitoare ar însemna că toate țările UE vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin. Multe dintre țările care primesc acum mai mulți bani de la UE decât au investit s-ar transforma într-un contribuabil net”.
Summitul de la Granada ar fi putut furniza o oportunitate de întâlnire între președintele Azerbaidjanului și premierul Armeniei, părți ale conflictului din Nagorno-Karabah. Însă liderul de la Baku a anunțat că această întâlnire nu va avea loc, presa azeră speculând că este vorba de eforturile unor state vestice de a împiedica Turcia să participe la negocierile de pace. Potrivit ziarului turc Milliyet, „pentru că a existat doar un acord de încetare a focului între părți, pe agenda întâlnirii urma să se afle începerea negocierilor de pace. Cu toate acestea, Aliyev a anunțat că refuză să meargă la Granada și să aibă o întâlnire cu Pașinian. Presa azeră a scris că administrația de la Baku a insistat asupra participării Turciei la întâlnire și că Aliyev a renunțat să meargă în Spania după ce propunerea a fost respinsă. Potrivit informațiilor, Franța și Germania au făcut eforturi deosebite pentru a împiedica Turcia să fie la masa negocierilor”.
Franța „și-a dat acordul” pentru livrarea de echipamente militare către Armenia, în contextul conflictului cu Azerbaidjan legat de regiunea Nagorno-Karabah, anunță Le Point. „Franța susține încheierea unor viitoare contracte cu Armenia care să permită livrarea de echipamente militare acesteia, astfel încât să-și poată asigura apărarea”, a declarat ministrul de Externe Catherine Colonna într-o vizita la Erevan. Ea a subliniat că Azerbaidjanul, „cu veniturile sale din petrol și sprijinul turcesc, s-a înarmat continuu pentru a întreprinde diverse acțiuni”. „Armenia, aliatul tradițional al Rusiei, de obicei se înarma de la Moscova iar trupele ruse au o bază militară acolo, precum și un contingent de pace în Nagorno-Karabah. Cu toate acestea, relațiile dintre Moscova și Erevan trec printr-o perioadă de tensiune, iar Armenia caută noi parteneri în Occident”, comentează Le Point.
Demiterea președintelui Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Kevin McCarthy, ar putea afecta sprijinul american pentru Ucraina, scrie The Wall Street Journal. „Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, Michael McCaul, un republican din Texas, a atras atenția că demiterea lui McCarthy este un semn rău pentru Ucraina, prejudiciind totodată imaginea Statelor Unite în străinătate”. “Kevin sprijină Ucraina. Nu știu exact care va fi poziția viitorului președinte. Congresmenii care sprijină Ucraina au suferit o înfrângere, având în vedere că Congresul nu a inclus vreun ajutor acordat Ucrainei în planul de buget adoptat sâmbăta trecută”. McCaul a spus că McCarthy încerca să negocieze un acord care ar cuprinde deopotrivă securitatea frontierelor și ajutorul destinat Ucrainei. “Acum, toate acestea sunt blocate. Pentru Ucraina, este o zi proastă, la fel ca și pentru America”, a mai adăugat el. “Iar asta nu va face decât să încurajeze niște adversari de-ai noștri, precum China, care cred deja că democrația nu funcționează”.
Pentru prima dată în istorie, Campionatul Mondial de fotbal din 2030 urmează să fie jucat în șase țări de pe trei continente, reține The Guardian. Maroc, Portugalia și Spania au câștigat cursa pentru găzduirea turneului cu 48 de echipe însă pentru a marca centenarul primei cupe mondiale, care a avut loc în America Latină, Uruguay, Argentina și Paraguay vor găzdui primele trei meciuri. Toate cele șase țări gazdă sunt calificate automat pentru campionat. “Cupa Mondială nu a mai fost niciodată disputată pe mai mult de un continent, decizia și momentul părând să deschidă calea pentru ca Arabia Saudită să găzduiască Cupa Mondială în 2034. În câteva ore, regatul și-a dezvăluit oferta pentru acel turneu. În timp ce FIFA a invitat țări din Asia și Oceania pentru a găzdui Cupa în 2034, Federația Saudită de Fotbal a declarat că intenționează să avanseze singură o ofertă”, notează The Guardian.
Trei cercetători din SUA împart Premiul Nobel pentru Chimie pentru descoperirile revoluționare din sfera punctelor cuantice, informează BBC. Nanoparticulele și punctele cuantice sunt cruciale pentru noile lumini de tip led din tehnologia ecranelor de televizoare și pot avea o contribuție în domeniul medicinei, ajutând chirurgii în timpul operaților. Laureații Nobel pentru Chimie în 2023 sunt Moungi Bawendi, Louis Brus şi Alexi Ekimov.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
