Victoria în alegerile legislative din Ţările de Jos a partidului de extremă dreapta al lui Geert Wilders este analizată de presa internațională, care vede în această surpriză electorală „un cutremur politic”. Pentru politicianul care a fondat Partidul Libertății, PVV, în 2006, dar „practic nu a jucat niciun rol în cursa pentru putere ani de zile”, victoria de miercuri reprezintă un „succes senzațional”, crede De Volkskrant. „Acesta este scenariul pe care nimeni nu l-a luat în serios, nici măcar câștigătorul”, adaugă publicația olandeză Trouw. Geert Wilders, „fostul paria” al politicii olandeze, este „încoronat rege”, ironizează Corriere della Sera. „În cele din urmă, imigrația și dreptul la azil par să fi cântărit mai mult pentru alegători decât problemele de sănătate sau costul vieții”, observă El País. Victoria PVV trimite „o undă de șoc în UE”, avertizează Financial Times, în timp ce continentul „se luptă să absoarbă un nou val de migranți din Africa și Asia”. Fără a pierde din vedere islamofobia, extremismul lui Wilders se extinde și la alte probleme, ceea ce ar putea modifica drastic natura politicii olandeze – și ar putea pune capăt rolului său adesea constructiv în promovarea politicilor UE, comentează EU Observer. Dar acest „provocator înnăscut”, care nu a încetat niciodată să cultive „islamofobia radicală”, scrie El Mundo, este departe de a fi sigur că va deveni prim-ministru. Nu știm „dacă Wilders va putea obține sprijinul necesar pentru a forma o coaliție”, notează The Guardian. Majoritatea partidelor mari se declară incompatibile cu PPV și „discuțiile pentru formarea unei coaliții riscă să dureze, din cauza surprizei de la urne și a fragmentării extreme a peisajului politic olandez”, crede Le Temps și amintește că „ultimul guvern a putut fi format abia după… 271 de zile de negocieri și calcule savante”. Mai mulți lideri ai extremei drepte europene au sărbătorit rezultatul surprinzător al PVV, relatează Europa Press. Totuși, o schimbare a puterii în Ţările de Jos ar putea altera relațiile cu Bruxelles-ul, dar și cu alte state membre ale UE, atenționează The Wall Street Journal. Sub guvernarea lui Mark Rutte, țara s-a îndepărtat de obișnuita sa poziție, aceea de a se opune unei mai mari integrări în UE. Acum, s-ar putea ca un guvern sub oblăduirea lui Wilders să reprezinte o problemă mai mare pentru UE și pentru alte state membre, opinează ziarul american.
În Israel, în urma acordului cu Hamas pentru o încetare temporară a focului, primul lot de ostatici va fi predat vineri, anunță presa internațională. Acordul dintre Israel și Hamas a necesitat negocieri dureroase, dar dacă este realizat cu succes, ar putea duce la eliberarea mai multor ostatici și la o posibilă extindere a încetării focului, crede The New York Times. Reprezentanții Comitetului Internațional al Crucii Roșii vor fi implicați în eliberarea prizonierilor, precizează The Jerusalem Post. Acordul dintre Israel și Hamas constituie „primul progres diplomatic major de la începutul războiului”, notează The Wall Street Journal. Pe fondul încetării temporare a focului și-a început turneul în Israel și Egipt premierul spaniol Pedro Sánchez, anunță El Mundo. Sánchez a cerut Israelului să-și regândească ofensiva din Gaza, subliniind că „o perspectivă serioasă și credibilă pentru pace” este mai necesară ca niciodată, întrucât fără o înțelegere politică, suntem obligați să ne confruntăm din nou cu un ciclu nesfârșit de violență”, citează The Guardian. Alături de prim-ministrul Belgiei, Alexander de Croo, a cărui țară va deține președinția UE după Spania, Sánchez a reiterat ideea că înființarea unui stat palestinian rămâne cea mai bună modalitate de a aduce pace și securitate în regiune, adaugă ziarul britanic. La rândul său, premierul belgian a cerut deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei pentru a facilita intrarea ajutorului umanitar în Gaza, consemnează The Brussels Times, amintind că Belgia s-a oferit, prin programul său B-FAST să furnizeze urgent ajutor umanitar pentru populația din Gaza, incluzând corturi, saci de dormit și medicamente. În Egipt, unde se vor întâlni cu secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Abul Gheit, Sánchez și De Croo își vor încheia vizita călătorind la punctul de trecere a frontierei Rafa, singurul care leagă în prezent Gaza de lumea exterioară, completează 20 Minutos.
În Ucraina, potrivit Biroului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, peste 10.000 de civili au fost uciși de la începutul invaziei Rusiei, la 24 februarie 2022, după cum a declarat Misiunea de Monitorizare a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite în Ucraina (HRMMU), notează Euronews. ONU, prin observatorii săi prezenți în Ucraina, a declarat că bilanțul real al victimelor ar putea fi „semnificativ mai mare” decât cel estimat, iar munca de verificare a ceea ce s-a întâmplat în aceste luni de război continuă, detaliază Euronews. Uniunea Europeană vrea să ajute Ucraina să-și extindă capacitatea de producție de arme, să continue să-și antreneze soldații și să instituie un sistem previzibil pe termen lung pentru finanțarea nevoilor militare ale Kievului, potrivit unui proiect văzut de Politico, pe care șeful diplomației europene, Josep Borrell, urmează să îl prezinte liderilor la următorul lor summit din 14 și 15 decembrie. Deoarece țările membre furnizează din ce în ce mai mult arme Ucrainei pe cale bilaterală, documentul precizează că sprijinul militar „ar trebui să se bazeze pe asistența continuă oferită de statele membre și în cadrul Facilității europene pentru pace”, scrie Politico. Și, în timp ce Kievul le cere companiilor occidentale să investească în fabrici locale de arme, UE va face eforturi pentru „încurajarea unei mai mari cooperări cu industria de apărare ucraineană, ceea ce va contribui la întărirea capacității Ucrainei de a se apăra și va aduce beneficii și capacității industriei europene de apărare de a sprijini atât nevoile statelor membre, cât și pe cele ale Ucrainei”, după cum se arată în propunerea consultată de Politico.
Cresc tensiunile între Seul și Phenian, după ce Coreea de Nord a anunțat lansarea pe orbită a unui satelit spion militar, titrează Euronews. Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a condamnat lansarea, iar Statele Unite au declarat că este o „încălcare flagrantă” a sancțiunilor ONU, care ar putea destabiliza regiunea, adaugă Euronews. Serviciul de informații din Coreea de Sud a confirmat că, în urma întrevederii dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong-un, din septembrie, cele două națiuni au colaborat pentru a efectua această lansare, reține Le Monde. Coreea de Nord a subliniat că își va consolida prezența militară la granița cu Sudul, după ce Seulul a răspuns la lansare cu suspendarea parțială a unui acord militar încheiat pe 19 septembrie 2018 cu Phenianul, pentru a preveni incidentele armate de-a lungul graniței intercoreene, în special prin crearea de „zone tampon” maritime, și a dislocat imediat „mijloace de supraveghere şi recunoaştere” la respectiva graniţă, informează Le Figaro. Satelitul își va începe oficial lucrările de recunoaștere pe 1 decembrie, potrivit agenției nord-coreene de presă KCNA. Experții spun că orbitarea cu succes a unui satelit spion ar îmbunătăți capacitățile Phenianului de a colecta informații, în special despre Coreea de Sud și Guam, și ar oferi date cruciale în caz de război, explică ziarul francez. La rândul său, notează Le Figaro, Coreea de Sud intenționează să își lanseze și ea primul satelit spion, cu ajutorul unei rachete SpaceX, pe 30 noiembrie.
(Cristina Zaharia – RADOR)
