Înfrângerea judiciară suferită de Donald Trump în Colorado, conflictele din Ucraina și Fâșia Gaza, precum și noul consens european privind imigrația sunt astăzi temele dominante în presa internațională.
„Curtea Supremă din Colorado a hotărât marți că Donald Trump nu poate participa la alegerile prezidențiale primare din cadrul Partidului Republican din 2024, în statul Colorado, întrucât e descalificat de implicarea lui în insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu”, relatează ziarul local The Colorado Sun. „E aproape sigur că decizia-șoc va fi atacată imediat la Curtea Supremă a SUA. Decizia e prima din istorie care utilizează clauza insurecției [stipulată în Al 14-lea Amendament adus Constituției SUA] pentru a i se interzice unui candidat la președinție participarea la alegeri.” Și, într-adevăr, confirmă publicația belgiană Le Vif, Trump va ataca rapid hotărârea, pe care o califică „profund anti-democratică”, la Curtea Supremă federală. Le Vif mai precizează că „din aproximativ 15 procese în desfășurare în diverse state și două deja respinse în Minnesota și Michigan, justiţia din Colorado e prima care îl declară pe Trump ineligibil”. The New York Times observă relevanța istorică a momentului: insurecția din 6 ianuarie a fost prima „interferență în transferul pașnic al puterii din istoria Americii”, iar instanța din Colorado a „creat un moment epocal în jurisprudența și politica Americii, o sancțiune care va reverbera peste veacuri, indiferent dacă Curtea Supremă a SUA va opta s-o valideze sau nu”. The Wall Street Journal apreciază că instanța supremă a SUA a fost pusă într-o poziție extrem de incomodă care-i va „forța probabil pe judecători să intervină direct în scrutinul prezidențial, într-un mod nemaivăzut de la meciul Bush contra Gore din 2000”. Revista americană The Atlantic detaliază și mai bine dificultatea în care se află Curtea Supremă. Clauza insurecției a fost adoptată după Războiul Civil pentru a-i împiedica pe secesioniști să revină la putere. Curtea Supremă e dominată de judecători conservatori adepți ai „orignarismului”: interpretarea legilor cât mai aproape de sensul intenționat de legiuitor la data adoptării. Or, acum, ei vor fi „forțați să aleagă între filozofia juridică la care susțin că aderă și interesele politice ale partidului cu care se identifică”.
Discuțiile despre războiul din Ucraina se învârt zilele acestea mai mult în jurul ajutorului militar pentru Kiev, blocat în mijlocul procedurii de adoptare la Washington și Bruxelles deopotrivă. Din Regatul Unit, The Financial Times insistă că nu există timp de pierdut în condițiile în care oricum „pentru ucraineni ajutorul sosește întotdeauna, prin definiție, prea târziu”. Între timp, îndemnurile la negocieri de pace care se aud prin Occident „ignoră hotărârea Kremlinului de a-și duce la capăt războiul de cucerire”. Aceeași idee o susține și președintele ceh Petr Pavel într-un interviu acordat ziarului francez Le Monde: „Trebuie să avem curajul să le spunem cetățenilor noștri că a ajuta Ucraina e în interesul nostru. Cu cât rezolvăm mai repede problema ajutorului financiar acordat Ucrainei, cu atât mai bine va fi pentru noi toți.” O diferență enormă față de premierul Slovaciei, Robert Fico, care a declarat că țara lui „nu intenționează să înghețe proprietăţile deținute de cetăţenii ruși pe teritoriul ei” și a „confirmat că Bratislava nu-i va oferi sprijin militar Ucrainei”, citat chiar de agenția rusă Tass. Dincolo de Atlantic, The Washington Post susține în editorialul său că Joe Biden încă mai are timp să bată palma cu republicanii pe tema imigrației pentru a debloca în Congres asistența pentru Ucraina. În definitiv, cu 2 milioane de arestări la granița sudică într-un an, problemele cu migrația chiar sunt reale, iar progresiștii ar „greși enorm” respingând automat orice soluție. Săptămânalul britanic The Economist subliniază că în Congres există de fapt o majoritate în favoarea ajutorului pentru Ucraina, dar sunt împiedicați să-l voteze de idei populiste superficiale, atât la dreapta cât și la stânga. De pildă, progresiștii nu vor să voteze „măsuri de-ale lui Trump”, deși ar fi utile, iar republicanii au „așteptări nerealiste de la majoritate infimă pe care o dețin doar într-una dintre camere”. Revista americană Foreign Affairs analizează riscul unei lovituri nucleare a Moscovei, concluzionând că e foarte redus, dar nu inexistent. Pe de altă parte, un atac nuclear asupra Ucrainei ar fi complet neproductiv, însă unul asupra teritoriului NATO, pentru a opri sprijinul pentru Kiev, ar putea avea sens în anumite condiții. Săptămânalul german Der Spiegel publică o amplă anchetă despre „spionajul dinspre Est”, context în care „Rusia echivalează cu o furtună, China echivalează cu schimbarea climei”: „Spionajul chinez continuă să ia amploare, deopotrivă ca volum și sofisticare. Spionii cibernetici ai Chinei au depășit deja nivelul companiilor, căutând acum să exercite influență asupra politicii germane – în timp ce își supraveghează îndeaproape dizidenții și minoritățile”.
Ziarul turc Sabah relatează că „șeful Biroului Politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a mers la Cairo pentru a purta discuţii cu responsabili egipteni cu privire la evoluţia atacurilor Israelului asupra Fâşiei Gaza”, iar „discuțiile ar putea fi un impuls pentru acordul de schimb de prizonieri dintre Hamas și Israel mediat de Egipt și Qatar”. Între timp, „Israelul și Cipru au convenit miercuri să caute modalități de înființare a unui coridor maritim pentru ajutoare către Gaza, demers etichetat de Israel drept un «pas important» către desprinderea sa economică de enclava pe care a invadat-o”, consemnează agenția Reuters. Aceeași agenție informează că „șeful rebelilor Houthi, grupare aliniată Iranului, a declarat miercuri că grupul său va începe să tragă cu rachete asupra navelor de război americane dacă Washingtonul se implică mai mult în treburile sale sau dacă ar lua în vizor Yemenul”. La rândul lor, reține BBC, „SUA iau în considerare desemnarea mişcării Houthi drept organizaţie teroristă. Rebelii au organizat atacuri în Marea Roşie împotriva navelor comerciale, ca represalii pentru războiul Israelului în Gaza”. Ziarul israelian The Jerusalem Post cere ca agenției ONU dedicate refugiaților palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) să-i fie interzisă activitatea în Fâșia Gaza, întrucât „perpetuează peste generații statutul de refugiați al palestinienilor”. „Astfel procedând, UNRWA a consolidat ideologii extremiste care blochează calea către pace și care-i împiedică pe palestinieni să-și formeze o viziune despre propriul viitor, alta decât acest conflict nesfârșit.” Cotidianul liberal Haaretz explică în schimb cum și premierul Benjamin Netanyahu a contribuit la consolidarea Hamas, permițând la propriu circulația valizelor cu bani dinspre Qatar spre Fâșia Gaza vreme de ani și ani, înlesnind astfel indirect și masacrul din 7 octombrie. Revista americană Foreign Policy se întreabă dacă și Hamas va ajunge o organizație teroristă de anvergură mondială, precum ISIS. Răspunsul scurt e că e posibil, întrucât organizația își dorește ca „războiul să nu rămână limitat la Gaza, ci să amenințe Israelul și pe susținătorii lui peste tot în lume” și are și mijloace de a o face. În sezonul sărbătorilor din acest an, târgurile de Crăciun și sinagogile din Occident vor fi țintele cele mai vulnerabile, apreciază Foreign Policy.
„Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric în această dimineață pe tema migrației, după ani de negocieri și blocaje, un acord care va schimba semnificativ modul în care sunt gestionați solicitanții de azil și distribuția acestora în întreaga Uniune”, scrie cotidianul elen Kathimerini. „În esență, noul acord prevede că statele membre din «prima linie» din sudul Europei vor introduce proceduri mai stricte de azil și vor dispune de mecanisme de îndepărtare a imigranților cu cereri respinse. Noul mecanism de solidaritate prevede ca statele membre să aibă posibilitatea de a alege fie să accepte un număr de imigranți, fie să plătească anumite sume către un fond european comun.” La Libre Belgique comentează că „în prima linie a sosirii imigranților în Europa, Roma, Madridul și Atena au salutat miercuri acordul UE de a modifica fundamental sistemul european de migrație și azil, care creează o solidaritate obligatorie între țări, măsură respinsă categoric de Ungaria”. EUObserver optează să reproducă opiniile unor activiști de stânga care acuză acordul că va duce la apariția a numeroase „centre de detenție” și formulează și acuzații mai vagi legate de „nerespectarea drepturilor omului”. Și portalul european Politico numește acordul „istoric”, arătând că vine cu șase luni înainte de alegerile europene, la care se anticipează rezultate bune pentru partidele de dreapta radicală. Iar „dezbaterea despre imigrație va fi un element decisiv și polarizator la alegeri”. În fine, cotidianul britanic The Guardian, crede că asistăm de fapt la o adevărată transformare politică a Europei de Vest, unde „cei de centru-dreapta pozează în radicali, iar radicalii și dreapta nativistă se dau drept centriști”.
Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA
