Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, își continuă misiunea diplomatică urgentă în Orientul Mijlociu pentru a evita extinderea războiului Israelului împotriva Hamas, scrie Euronews. După Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, responsabilul american va vizita marți și miercuri Israelul și Cisiordania, înainte de a încheia călătoria în Egipt. „La a patra vizită în regiune în trei luni, Blinken a subliniat necesitatea ca Israelul să-și modifice operațiunile militare pentru a reduce victimele civile și a crește semnificativ cantitatea de ajutoare umanitare care ajung în Gaza. Blinken a subliniat, de asemenea, importanța pregătirii unor planuri detaliate pentru viitorul postbelic al teritoriului, care a fost decimat de intense atacuri aeriene israeliene și ofensive terestre. Vizita lui Blinken în regiune vine în timp ce evoluțiile din Liban, din nordul Israelului, din Marea Roșie și din Irak au pus la grea încercare ceea ce a fost un succes modest al SUA în prevenirea unei conflagrații regionale”, mai arată Euronews. După cum reține și La Libre Belgique, Antony Blinken a spus că va sublinia în faţa oficialilor israelieni „necesitatea imperativă de a face mai mult pentru a proteja civilii palestinieni din Gaza”. Conflictul „ar putea metastaza cu ușurință”, a mai avertizat secretarul Blinken, afirmând că Statele Unite lucrează pentru „prevenirea răspândirii lui” în regiune. Turneul său vine după valul de violenţe de sâmbătă de la granița israeliano-libaneză, unde din 7 octombrie au loc aproape zilnic schimburi de focuri între Hezbollahul libanez, un aliat al Hamas, și forțele israeliene. Mișcarea șiită pro-iraniană a lansat zeci de rachete asupra unei baze militare din nordul Israelului, un atac prezentat ca răspuns la eliminarea numărului doi al Hamas, Saleh al-Arouri. Iar luni, o lovitură israeliană a ucis în Liban un important lider militar al grupării Hezbollah. Pe fondul îngrijorărilor legate de extinderea războiului în Liban, o nouă evaluare a Agenției de Informații pentru Apărare a Statele Unite (DIA) a indicat că va fi dificil pentru Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) să reușească o eventuală incursiune în Liban, deoarece “activele și resursele pe care le are armata Israelului sunt prea dispersate din cauza conflictului din Gaza”.
În cursul unei vizite în Orientul Mijlociu, în paralel cu cea a secretarului american de Stat, ministrul german al Apărării a semnalat că Berlinul nu se va mai opune livrării de avioane Eurofighter către Arabia Saudită. Potrivit Bloomberg, Annalena Baerbock a declarat că rolul acestei țări în contracararea atacurilor comise asupra Israelului de către rebelii Houthi din Yemen este important iar Germania nu mai poate justifica blocarea dorinţei Marii Britanii de a furniza avioanele de luptă. Arabia Saudită a cumpărat 72 de avioane Eurofighter în 2007 de la BAE Systems pentru aproximativ 4,4 miliarde de lire sterline. Aceste avioane au fost livrate, dar Riadul doreşte să achiziționeze încă 48 de avioane de luptă. Germania a blocat însă livrările ulterioare de avioane de luptă – un proiect comun britanic, german, italian şi spaniol – din cauza rolului jucat de Arabia Saudită în războiul civil din Yemen şi a asasinării în 2018 a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, mai arată Bloomberg.
Războiul din Ucraina se menține în atenția presei internaționale, care urmărește atât situația din teren cât și implicarea comunității internaționale în sprijinirea eforturilor de luptă ale Kievului. “Ucraina deplânge întârzierea ajutorului militar de care are nevoie pentru a putea rezista în faţa Rusiei” – titrează publicația spaniolă El Mundo. „Frustrați de lipsa de urgență, ucrainenii cer Statelor Unite și altor parteneri un sprijin mai hotărât, pe fondul întârzierilor în asistența militară și financiară și în fața intensificării presiunii rusești asupra liniei întâi și a atacurilor împotriva zonelor rezidențiale. Valul recent de atacuri rusești cu drone și rachete a evidențiat capacitatea limitată a Ucrainei de a zădărnici pregătirile inamicului său, cauzată în mare parte de precauția excesivă și miopia partenerilor săi străini”, notează unii comentatori. „Este foarte important pentru noi să obținem în sfârșit permisiunea partenerilor noștri de a folosi armele pe care ni le oferă împotriva instalațiilor militare de pe teritoriul Rusiei”, subliniază pentru agenția EFE analistul militar Oleksandr Kovalenko. “Prin distrugerea centrelor logistice, depozitelor și bazelor militare de acolo, Ucraina ar putea submina în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a-și continua presiunea pe linia frontului, susține expertul. De asemenea, Ucraina ar putea limita atacurile mortale cu rachete și drone, fiind capabilă să distrugă lansatoarele rusești de rachete S-300 și Iskander, precum și să lovească unele aerodromuri și depozite de rachete folosite de Rusia pentru a ataca zonele rezidențiale”. Acestor frustrări li se adaugă și faptul că în anii de după independența sa, în 1991, Ucraina a renunțat nu numai la armele nucleare, ci și la rachetele sale balistice și bombardierele strategice, sub presiunea Statelor Unite. “Tot ce a primit în schimb au fost declarații goale și fără garanții majore de securitate – scrie Mikola Bielieskov, analist la fundația Come Back Alive -. Această decizie s-a dovedit dezastruoasă odată ce Rusia și-a revenit după dizolvarea URSS”.
„În sfârșit, a venit frigul dar iarna s-a încheiat pentru operatorii de gaze”, titrează Bloomberg. „Chiar dacă frigul se menține tot restul sezonului, Europa ar consuma mult mai puțin gaz natural pentru încălzire decât într-o iarnă normală. Odată cu scăderea cererii, stocurile regionale de gaze nu se mai epuizează atât de repede pe cât era de așteptat – sau ne temeam. În paralel vin și prețuri mai mici. Comparativ cu un an în urmă, acestea au scăzut cu 45%. În vremuri normale, vremea prea blândă pentru acest sezon ar fi o veste proastă: un alt semn al încălzirii globale. Dar chiar acum, căldura este un cadou economic, atenuând inflația pe continent. Învins este președintele rus Vladimir Putin, care în ultimii doi ani a folosit câștigurile din energie pentru a-și finanța războiul din Ucraina. Vremea blândă a adus o scădere masivă a consumului de gaz pentru încălzire. Această se adaugă unei reduceri tot mai mari a cererii deoarece companiile mari consumatoare de energie își reduc producția”, comentează Bloomberg.
Și tot din sfera eforturilor europene de a elimina dependența de gazele rusești, ziarul grecesc Oikonomikos Tachydromos reține că prima navă de probă cu GNL va sosi la terminalul Alexandroupoli la 20 ianuarie. „În următoarele 10-12 zile, unitatea plutitoare de stocare a GNL și de regazificare a gazelor naturale FSRU Alexandroupoli intră în faza funcționării de probă, în prezent aflându-se în proces de conectare la conducta submarină pentru transportul cantităților de combustibil. La data de 23 decembrie 2023, a fost finalizată ancorarea totală a FSRU în largul portului Alexandroupoli. De asemenea au început lucrările de conectare cu conducta submarină lungă de 24 km. Apoi este de așteptat să sosească prima navă încărcată cu GNL, moment care va marca începerea funcționării de probă a infrastructurii. Perioada de funcționare de probă a primei unități FSRU din Grecia va dura, potrivit unor surse din cadrul consorțiului de administrare Gastrade, circa șase – șapte săptămâni. Deci, dacă testele vor fi finalizate pe baza acestui scenariu, se estimează că FSRU Alexandroupoli va fi gata de operare comercială în prima săptămână a lunii martie”.
Din actualitatea politică europeană, presa menționează faptul că premierul francez i-a prezentat președintelui Emmanuel Macron demisia guvernului său. “Cea de a doua femeie prim-ministru a Franței, Elisabeth Borne, își dă demisia după mai multe zile de speculații privind o remaniere guvernamentală, în contextul în care partidul lui Le Pen conduce în sondaje”, scrie The Guardian. „Această demisie intervine cu doar cinci luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, scrutin la care este de aşteptat ca partidele eurosceptice să înregistreze scoruri electorale record. Viitoarea remaniere guvernamentală este menită în special să impulsioneze al doilea mandat al preşedintelui Emmanuel Macron, care nu dispune de majoritate absolută în Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului francez) şi întâmpină numeroase dificultăţi, mai ales din cauza ascensiunii extremei dreapta”, comentează Reuters.
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
