NATO nu s-a implicat în vânzarea de rachete anti-tanc în Kosovo, declară șeful Biroului NATO la Belgrad

Șeful Biroului NATO la Belgrad, general Giampiero Romano, a declarat că NATO nu sprijină Forțele de Securitate ale Kosovo (KBS) și NATO nu are nicio legătură cu vânzarea în Kosovo a sistemului de rachete anti-tanc Javelin. „NATO nu vinde armament, ci un alt stat, care are acest drept. Doresc să subliniez că misiunea KFOR își respectă mandatul conform rezoluției 1244 și în acțiunile sale își menține imparțialitatea” – a declarat Romano în cadrul conferinței Conceptul neutralității militare și relațiile dintre Serbia și NATO. Amintim că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea în Kosovo a sistemului de rachete anti-tanc Javelin și alte echipamente de antrenament și asistență tehnică în valoare de 75 milioane de dolari. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat anterior că KBS nu au sprijinul NATO pentru înarmare și că NATO nu sprijină transformarea KBS în Armata Kosovo. Romano a declarat că parteneriatul dintre Serbia și NATO avansează din an în an. „Pentru NATO Serbia este un partener respectat. Spun aceasta pentru că este adevărat, pentru că relațiile dintre Serbia și NATO sunt mult mai apropiate decât par la prima vedere” – a declarat Romano. Ambasadorul Suediei la Belgrad, Annika Ben David, a declarat că după invazia Rusiei în Ucraina, Suedia a înțeles că neutralitatea militară este „nefondată și periculoasă”, că poziția opiniei publice și a Parlamentului s-a schimbat rapid și s-a înțeles că trebuie să te pregătești de război, deși nu există o amenințare iminentă. „Neutralitatea militară a Serbiei este un concept adecvat și sustenabil în aceste vremuri? Este la latitudinea Serbiei ca stat suveran să decidă, dar poziția noastră s-a schimbat rapid pentru că nu este amenințată doar o țară, ci securitatea întregii Europe. Consider că nicio țară nu va fi menajată, pentru că nicio țară nu este o insulă izolată” – a declarat Ben David. Ambasadorul Finlandei la Belgrad, Niklas Lindqvist, a declarat că hotărârea acestui stat de a adera la NATO nu a fost luată doar pentru propria securitate. „Apartenența la NATO oferă mai multă securitate, nu doar pentru noi, Considerăm că aderarea Finlandei la NATO contribuie la securitatea întregii regiuni, la stabilitatea Europei” – a declarat Lindqvist, adăugând că la început opinia publică nu a sprijinit aderarea la NATO, dar totul s-a schimbat brusc după invadarea Ucrainei./rmihaj/denisse

(www.beta.rs – 16 ianuarie)