Conflicte armate și tensiuni politice – aceasta ar fi în esență imaginea lumii așa cum este ea reflectată în presa internațională.
În opinia ziarului israelian Ha’aretz, ziua de ieri (23 ianuarie), “a fost cea mai sângeroasă zi înregistrată în Gaza de la relansarea conflictului israeliano-palestinian”. Potrivit aceluiași ziar, purtătorul de cuvânt al guvernului israelian a fost cât se poate de categoric: “Nu va exista un armistițiu atâta vreme cât Hamas rămâne la putere în Fâșia Gaza”. În același ziar, o jurnalistă este de părere că “existența Israelului este amenințată atât din exterior, cât și din interior”. Iar un alt ziar israelian, Yedioth Ahronot, îl citează pe șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, care, la o conferință de presă alături de ministrul egiptean de externe, ar fi subliniat: “Un lucru e clar: Israelul nu poate impune un veto asupra dreptului palestinienilor la autodeterminare”. Răsfoind ziarul britanic The Telegraph, ne putem da seama că pacea din Orientul Mijlociu este încă foarte departe. Potrivit ziarului britanic, “premierul israelian Benjamin Netnyahu ar fi declarat: “Ne plecăm capul în memoria celor dispăruți, dar nu ne vom opri până când nu vom obține victoria”.
Lângă noi, conflictul din Ucraina rămâne și el prezent în paginile ziarelor. Cotidianul american The New York Times relatează că, ieri (23 ianuarie), “rachetele rusești au atacat o serie de orașe ucrainene, atacurile soldându-se cu cel puțin cinci morți și mai mulți răniți”. Referitor la aceleași evenimente, din britanicul The Independent aflăm că, potrivit declarațiilor făcute ieri, la Bruxelles, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, “în Ucraina are loc o bătălie pentru muniție”. Același ziar precizează că “Stoltenberg a semnat un contract în valoare de peste 1 miliard de euro destinat livrării unor obuze și muniții de artilerie de calibru 155 mm, având în vedere că Ucraina se plânge că această criză îi îngreunează eforturile depuse în război”.
După cum era și de așteptat, în presa rusă, războiul din Ucraina este pus într-o altă lumină. “Zelenski a decis să îi reunească pe ucraineni în Ucraina Mare”, titrează cotidianul Pravda. Care ar fi planul? Potrivit celor de la Pravda, “președintele Zelenski intenționează să redea cetățenia unor cetățeni de origine ucraineană care trăiesc în Rusia, după care, reunind regiunile cu populație majoritar ucraineană, să formeze Ucraina Mare”. Cam pe aceeași temă, ziarul Izvestia afirmă că, “în conformitate cu un recent decret, Zelenski ar fi anexat șase regiuni rusești, iar conducerea ucraineană încearcă astfel să ridice obstacole suplimentare în calea tratativelor de pace”.
Rămânând în Europa, Suedia este cea care atrage atenția presei, dar nu prin problemele sale interne, ci pe tema speranțelor sale de aderare la NATO. Un articol din publicația americană Politico i-ar acorda niște șanse. Politico titrează că “premierul ungar Viktor Orbán l-a invitat pe omologul suedez la convorbiri pe tema aderării la NATO. ‘L-am invitat să viziteze Ungaria ca să negociem aderarea Suediei la NATO”, ar fi scris premierul Orbán pe Twitter (actualul X). Pe marginea aceluiași subiect, o veste și mai bună vine din Turcia. Potrivit publicației US News & World Report, ieri (23 ianuarie), “parlamentul turc urma să dezbată în sfârșit aderarea Suediei la NATO, înlăturînd asfel cea mai mare piedică din calea aderării acestei țări după 20 de luni de amânări”. În ceea ce îl privește însă pe premierul Orbán, răspunsul omologului suedez a venit ca un duș rece. Ziarul francez Le Figaro îl citează pe ministrul suedez de externe, care ar fi declarat: “Nu văd niciun motiv ca să negociez de azi înainte”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
