Revista presei internaţionale – 23 octombrie

Presa internaţională continuă să publice articole referitoare la anunţata retragere a Statelor Unite din tratatul de limitare a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune, INF. Aliaţi europeni din NATO au avertizat că desfiinţarea acordului cu Rusia care constituie „una din principalele garanţii de pace ale continentului” va avea consecinţe nefaste, relatează Financial Times. În opinia publicaţiei qatariote Al Jazeera, retragerea Statelor Unite din acordul INF „va pune capăt totodată perspectivei de reînnoire a unui alt tratat, care obligă America şi Rusia să-şi plafoneze la 1.550 numărul de focoase nucleare strategice active”, tratat care expiră în 2021. În privinţa posiblităţii de salvare a acordului INF, Al Jazeera consideră că vizita consilierului lui Trump pentru securitate naţională, John Bolton, la Moscova „va arăta probabil dacă există vreo şansă ca acordul să fie salvat” întrucât „anunţul făcut de Trump lăsa să se înţeleagă că el speră la o renegociere a termenilor” documentului. Însă Die Welt este de părere că „în secret, Moscova este mulţumită de denunţarea tratatului privind rachetele cu rază medie de acţiune, chiar dacă oficial a criticat demersul american”, pentru că de fapt „ambele ţări urmăresc acelaşi obiectiv”. Washingtonul ar dori „să pună Iranul la locul lui – şi de asemenea Organizaţia Naţiunilor Unite”, iar poziţia Moscovei „are legătură cu situaţia din Europa”, explică Die Welt. Şi în plus, după cum punctează Le Figaro, „prin retragerea sa din importantul tratat nuclear, Washingtonul vizează şi China”. „Acuzând Rusia că trişează, preşedintele american vrea totodată să îşi arate muşchii în faţa influenţei militare în creştere a Beijingului”, care nu este semnatar al tratatului, punctează cotidianul francez. Continuând acelaşi raţionament, New York Times scrie că „administraţia Trump identifică deopotrivă Rusia şi China drept ‘puteri revizioniste’ şi ‘competitori strategici’ ai SUA. Dar în ceea ce priveşte contracararea progreselor lor nucleare şi utilizarea tot mai inovatoare de către ele a conflictului cibernetic pentru a-şi depăşi adversarii, strategia pe termen lung a dlui Trump rămâne un mister – dincolo de promisiunile de a răspunde la paritate fiecărei acumulări militare şi de a contraataca cu duritate”, remarcă New York Times. Şi „fie că a fost o decizie reală sau o manevră de negociere, declaraţia dlui Trump că ar fi gata, la nevoie, să arunce din nou lumea într-o cursă a înarmării de felul celei din anii 1950 va provoca o nouă falie între Washington şi aliaţii săi europeni – exact după modelul fracturii pe care dl Putin încearcă să o creeze în interiorul NATO”, avertizează ziarul new-yorkez.
Marea majoritate a ziarelor străine sunt în continuare atente la consecinţele uciderii jurnalistului saudit disident Khashoggi în consulatul din Istanbul. Observatorul european informează că „Germania a anunţat că va opri unilateral vânzările de arme către Arabia Saudită, dar Franţa, Regatul Unit şi Statele Unite nu îi vor urma exemplul”. Potrivit EUobserver, „între ianuarie şi sfârşitul lunii septembrie a anului curent, Germania a autorizat exporturi de arme spre Arabia Saudită în valoare de 416,4 milioane de euro, această ţară fiind devansată la acest capitol doar de Algeria – cu 741,3 milioane de euro”. Washington Post relatează despre noua înregistrare video în care apare un suspect saudit îmbrăcat în hainele jurnalistului Khashoggi ieşind din consulatul saudit din Istanbul. Şi tot în Washington Post găsim istoria „maşinii sofisticate de influenţă pusă în mişcare de mai multe decenii” de Arabia Saudită pentru a cuceri Washington-ul. Pe de altă parte, The Guardian îşi îndreaptă atenţia asupra poziţiei afişate de preşedintele turc. Erdogan este gata să „acuze cercul interior al puterii din Riad de organizarea uciderii lui Khashoggi, contrazicând direct afirmaţiile că unii ofiţeri şi-au depăşit atribuţiile în încercarea de a le fi pe plac stăpânilor lor” şi provocând astfel „impresia palpabilă de panică în unele zone ale curţii regale saudite”, reliefează The Guardian. Ziarul londonez apreciază că adoptând această poziţie, preşedintele turc „i-a adus pe saudiţi – şi în special pe prinţul moştenitor Mohammed – exact acolo unde şi-a dorit”, cu posibilul efect de modificare a balanţei în „eterna luptă pentru putere şi influenţă regională”.
În plan economic, Wall Street Journal consemnează propunerea cancelarului Merkel de a „deschide piaţa germană pentru gazul din Statele Unite, concesie crucială făcută preşedintelui Trump care încearcă să limiteze controlul exercitat de Rusia asupra celei mai mari pieţe a energiei din Europa”. Financial Times informează că „Italia anunţă UE că nu-şi va modifica planul bugetar” care în viziunea ministrului italian de finanţe „nu ameninţă stabilitatea financiară a blocului”. Corriere della Sera publică scrisoarea adresată de executivul italian Bruxelles-ului în sprijinul propunerii sale de buget, care nu se înscrie în normele de cheltuieli stabilite de Comisia Europeană. Citat de La Stampa, cancelarul austriac Sebastian Kurz îndeamnă însă Comisia „să respingă manevrele Italiei şi să demonstreze că a învăţat lecţia datoriei greceşti”, cu avertismentul că încălcarea regulilor „ar deschide poarta şi altor ţări” care intenţionează să procedeze la fel. Şi în timp ce relaţiile Romei cu Bruxelles-ul devin tot mai încordate, premierul italian „se deplasează la Moscova săptămâna aceasta” – „un demers care îi alarmează pe aliaţi şi irită Uniunea Europeană”, constată The Telegraph de la Londra.

(Adriana Buzoianu, RADOR)