La un an de la evenimentele care au dus la separarea Crimeii de Ucraina şi anexarea de către Rusia, liderul de la Kremlin acordă un interviu postului public de televiziune din ţara sa în care vorbeşte despre ajutorul dat fostului lider ucrainean Viktor Ianukovici şi pregătirile pentru anexarea peninsulei Crimeea. „The Telegraph” notează că „armata Rusiei era pregătită să îşi croiască drum spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei doar pentru a-l salva pe preşedintele Ianukovici, un personaj extrem de corupt dar loial Moscovei, care a sprijinit menţinerea Ucrainei în sfera de influenţă a Rusiei”. Iar „Haaretz” comentează că deşi Rusia a susţinut în repetate rânduri că referendumul a fost cel care a decis soarta Crimeii, acum preşedintele Putin admite că destinul regiunii a fost hotărât cu mai multe săptămâni înainte. „Pe parcursul lunilor care au trecut, Putin şi-a ajustat discursul în legătură cu ceea ce s-a întâmplat. El a negat iniţal că trupele ruseşti au asigurat securitatea la referendum dar apoi a recunoscut că au fost desfăşurate forţe speciale”, notează Haaretz.
Pe aceeaşi temă, presa internaţională scrie despre retorica sancţiunilor, care opune Rusia, SUA şi Uniunea Europeană. În timp ce Statele Unite cer o înăsprire a sancţiunilor, Uniunea Europeană pare ezitantă în a escalada tensiunea. Potrivit „The New York Times”, preşedintele Consiliului European a declarat că, „în pofida provocărilor preşedintelui Vladimir Putin, Europa nu este încă pregătită să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei”. Dar tot el a afirmat „că este absolut necesar ca Europa să adopte o poziţie mai dură alături de Statele Unite pentru a contracara eforturile Rusiei de a redesena frontierele Ucrainei”. În timp ce SUA şi Europa nu reuşesc să se pună de acord în privinţa unor noi măsuri, Rusia acuză că sancţiunile deja existente generează pierderi imense economiei Rusiei, dar şi celei europene. Preşedintele Căilor Ferate Ruse, Vladimir Iakunin, a declarat într-un interviu citat de „TASS” că „Americanii, prin instituirea sancţiunilor împotriva Rusiei, provoacă daune economiei europene”. Iakunin a amintit declaraţia ministrului de Externe al Spaniei, care a apreciat pierderile Uniunii Europene în urma sancţiunilor la 21 de miliarde de dolari.
Despre mutări strategice şi jocuri geopolitice scrie şi „Rzeczpospolita”, sub titlul „Uniunea Europeană şi Uniunea lui Putin”. Ziarul polonez comentează că Putin vrea ca Bruxelles-ul să recunoască faptul că fostele republici sovietice sunt subordonate Uniunii Eurasiatice iar comunitatea europeană nu spune „nu”. După ce ministrul rus de Externe a declarat că „Uniunea Eurasiatică este un element important al construirii podului între Europa şi regiunea Pacificului”, ambasadorul Rusiei pe lângă Uniunea Europeană a admis că demersul Kremlinului nu are doar un caracter economic, ci în primul rând geostrategic. Este vorba de oprirea Bruxelles-ului de a încheia acordul de comerţ liber cu Statele Unite, mai scrie „Rzeczpospolita”, amintind că reprezentantul Rusiei la UE s-a întrebat retoric dacă „Merită oare cu adevărat să irosim atâta energie politică pentru construirea zonei de comerţ liber cu SUA, când ai un partener natural mult mai la îndemână?”.
În afară de criza ucraineană şi valurile pe care le generează la nivel internaţional, un alt punct fierbinte al agendei globale de securitate o constituie pericolul reprezentat de gruparea radicală ISIS. Şi, ca în cazul crizei ucrainene, ISIS pare să poarte un război hibrid care include pe lângă luptele din teren, aspecte financiare, informatice şi de propagandă. Dacă din „Daily Mail” aflăm că ISIS a executat în Irak 20 de persoane care urmau să se înroleze într-o grupare armată care luptă împotriva organizaţiei Statul Islamic iar Al Arabiya anunţă că aproximativ 30 de militanţi ISIS au fost ucişi într-un raid al coaliţiei internaţionale derulat în Siria, presa turcă vorbeşte în schimb despre latura financiară a războiului. Ziarul „Zaman” scrie, citând foruri europene, că ISIS vinde petrol regimului de la Damasc, prin intermediari, obţinând sume importante. Iar „Huffington Post” avertizează că ISIS s-a specializat şi în războiul cibernetic şi scrie că FBI anchetează atacurile informatice lansate asupra mai multor siteuri americane şi europene de către persoane care se declară membri ISIS.
Pe de altă parte, ONU a lansat un apel comunităţii internaţionale pentru stoparea distrugerii de către ISIS a mai multor situri istorice în Irak. „Diario de Noticias” scrie că secretarul general ONU s-a declarat indignat de distrugerea cu buldozere a unor edificii istorice vechi de peste 2.000 de ani şi a unor muzee conţinând artefacte din patrimoniul UNESCO.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
