Editorial. Manifestanţii de la Bucureşti, care vor să lupte împotriva corupţiei, percep Uniunea Europeană ca o garantă a valorilor democratice
Această revoltă refuză să se stingă. De la 1 februarie, piaţa Victoriei din Bucureşti, unul din teatrele revoluţiei din 1989 care a dus la căderea lui Ceauşescu, continuă să fie punctul de întâlnire al manifestanţilor anticorupţie. Prezenţi cu sutele de mii în mai multe oraşe din România la începutul lui februarie, protestatarii nu mai sunt, fizic, decât câteva mii după o luna. Dar, susţinuţi de o puternică mişcare de opinie şi în ciuda importantelor concesii ale guvernului, ei nu s-au dezarmat.
Un decret al guvernului a declanşat explozia. La sfârşitul lui ianuarie, acesta a încercat să limiteze ofensiva împotriva corupţiei din înaltele funcţii publice şi printre oficialii politici, dusă de trei ani de către foarte hotărâta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. Conform acestui decret, nu ar mai fi pasibili de pedepse cu închisoarea decât oficialii puşi în cauză pentru un prejudiciu mai mare de 44.000 de euro. Acest prag nu era ales la întâmplare: şeful Partidului Social-Democrat (PSD), aflat la putere, Liviu Dragnea, bănuit de corupţie într-o afacere în care suma aflată în discuţie este evaluată la 24.000 de euro, ar fi putut în acest fel să treacă printre ochiurile plasei.
Sub presiunea manifestanţilor, cărora preşedintele Republicii, Klaus Iohannis, de centru-dreapta, le-a dat sprijinul său, guvernul a retras decretul pe 5 februarie, apoi, cum mânia nu se potolea, a acceptat demisia ministrului justiţiei, pe 9 februarie.
Confiscarea puterii
Aceste dări înapoi, totuşi, nu-i mai conving pe contestatari. Credibilitatea guvernului este atinsă; opozanţii nu mai au încredere în promisiunile sale şi se tem că guvernul va încerca din nou să frâneze campania anticorupţie atunci când societatea civilă şi ONG-urile îşi vor lăsa garda jos. Ei cer astăzi sprijinul Uniunii Europene, singurul protector adevărat, în opinia lor, al libertăţilor lor şi al statului de drept.
Ce învăţăminte se pot trage din această nouă revoltă românească? În primul rând: corupţia este în centrul luptei democratice a claselor mijlocii din ţărille aflate în faza de tranziţie politică sau/şi de emergenţă economică. Fie că este vorba de China, de Brazilia, de Tunisia sau de România, lupta împotriva corupţiei cristalizează aspiraţiile unei societăţi civile care accede la un nivel de viaţă şi de educaţie mai bun. Realitatea unei puteri confiscate de elite care se îmbogăţesc pe seama populaţiei nu mai este suportabilă. Internetul şi reţelele sociale joacă un rol crucial în această luptă şi multiplică efectul mobilizator al iniţiativelor civice.
În al doilea rând: există în continuare locuri în care Uniunea Europeană este simbolul speranţei, dreptului şi demnităţii. Înarmaţi cu telefonul mobil şi cu flamuri colorate, manifestanţii români au format un uriaş steag albastru cu steluţe, duminică, 26 februarie. Europa, percepută ca o pavăză împotriva încălcării statului de drept şi garanta valorilor democratice, nu trebuie să rateze această întâlnire. În vremurile de azi, şi-a recăpătat întreagă actualitate.
LE MONDE (Franţa), 28 februarie 2017
Traducere: Gabriela Sîrbu
