Avantajele competitive includ o populatie de 20 de milioane de locuitori şi moştenirea comunistă a excelenţei în ştiinţă
La prima vedere, România pare a fi o bază puţin probabilă pentru start-up-uri de ultimă generaţie. Chiar şi vizitatorii obişnuiţi o asociază cu munţi plini de ceaţă, biserici medievale şi drumuri pline de gropi. Totuşi, achiziţionarea de către compania americană de tehnologiei Fitbit a firmei Vector Watch din România pare să confirme faptul că forţa de muncă din România, o piaţă internă semnificativă şi în creștere, precum şi statutul de membru al UE fac din ea o destinaţie europeană promiţătoare pentru investitorii tehnologici. Dezavantajul este un mediu de finanţare sub-dezvoltat şi fragmentat, dar un val de oferte recente indică intensitatea crescândă a sectorului tehnologic. „Ceea ce mi se pare cel mai impresionant şi mai liniştitor este numărul activ de tineri antreprenori în tehnologie, cam la 20 de ani, care au imaginaţia şi puterea de a provoca un ecosistem global de start-up-uri„, spune Eric Friedman, co-fondatorul Fitbit, adăugând: „Evoluţia scena start-up-ului din România este extrem de pozitivă. Noi fonduri de investiţii şi „business angels” sprijină tot mai multe start-up-uri bazate pe tehnologie„. Achiziţia Vector Watch este văzută ca o dovadă a potenţialului României. Lansată în 2015 de către antreprenorul român Andrei Pitiş, compania a câştigat laude internaţionale pentru durata de viaţă a bateriei, de 30 de zile, funcţionalitate încrucişată şi design. Achiziţia nu doar adaugă gama de produse Fitbit. Friedman a declarat că foloseşte Vector Watch – care are o prezenţă comercială în 27 de ţări – pentru a-şi spori prezenţa în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, şi pentru a înfiinţa un centru de dezvoltare în Bucureşti. România este o destinaţie preferată de outsourcing de IT de mulţi ani, cu avantaje competitive, inclusiv piaţa internă de 20 de milioane de persoane, una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa şi tineri absolvenţi cu abilităţi lingvistice bune. Ţara se poate baza şi pe moştenirea comunistă a excelenţei în domeniul ştiinţei, matematicii şi educaţiei tehnice. Accentul se îndreaptă spre utilizarea acestora pentru a dezvolta companii inovatoare autohtone.
„Există o mulţime de oameni care au capacităţi tehnice şi de dezvoltare de software”, spune Mircea Vadan, antreprenor tehnic şi fondator al Cluj Start-ups. „În comparaţie cu majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, România are avantajul unui număr mai mare de resurse umane. Este mai uşor să găseşti talente. Faptul că face parte din UE este un avantaj în comparaţie cu Ucraina, care are o dimensiune mai mare şi are multe talente, dar trece printr-o perioadă dificilă. „La rândul său, antreprenoriatul a fost amplificat de cererea de profesionişti calificaţi; atunci când o întreprindere dă faliment, este uşor pentru angajaţii săi să găsească un loc de muncă în altă parte. În plus, chiriile sunt relativ scăzute – în jur de jumătate din cele din Berlin, potrivit InvestRomania. Salariile, în timp ce cresc, sunt accesibile în funcţie de standardele vest-europene, media anuală pentru un dezvoltator de software fiind de aproximativ 17.000 de euro. Mai multe oraşe se laudă acum că sunt centre de firme de tip start-up, mai ales Bucureştiul şi oraşul universitar transilvănean Cluj, precum şi Braşov şi Timişoara”.
În 2016, firmele start-up din România au acumulat 11,3 milioane de euro, în timp ce valoarea totală a ieşirilor a fost de 72 milioane de euro (numai cifrele cunoscute oficial), potrivit lui Bogdan Ceobanu, fost antreprenor, acum în unitatea de inovare şi start-up a Comisiei Europene. În primele opt luni ale anului 2017, finanţarea a crescut la 38,4 milioane de euro. Acest lucru a fost în mare măsură determinat de cea mai mare rundă A din România – o serie de 30 de milioane de dolari, ridicată de UiPath, dezvoltator de software de automatizare a proceselor robotizate, care are mari clienţi multinaţionali. Un alt succes românesc este Clever Taxi, un dezvoltator de aplicaţii de transport achiziţionate de mytaxi al firmei Daimler, în iunie, pentru o sumă nedezvăluită. Clever Taxi a fost înfiinţată în 2010 şi are 17.000 de şoferi şi 600.000 de clienţi în România – un exemplu al modului în care dimensiunea pieţei locale le permite start-up-urilor româneşti să se dezvolte. Ca şi în cazul Vector Watch, achiziţia este de aşteptat să stimuleze cercetarea şi dezvoltarea în Bucureşti. Companiile străine au adesea un „ADN românesc”. Când Facebook a achiziţionat start-up-ul de optimizare a publicităţii video, LiveRail, pentru 400-500 de milioane de dolari, în 2014, guvernul şi presa românească au subliniat că doi dintre fondatorii săi sunt români, iar compania avea un birou în Cluj. Platforma socială de analiză UberVU, achiziţionată de compania canadiană de social media Hootsuite, pentru suma de 15-20 de milioane de dolari, în 2014, a fost fondată şi de români. Este destul de normal ca antreprenorii tehnologici de pe pieţele mici emergente să se stabilească în locuri precum Silicon Valley, Berlin, Londra. Ei profită de ecosistemele de lansare stabilite şi au mai multe şanse să se întâlnească cu investitorii şi partenerii. Finanţarea firmelor start-up în România poate fi dificilă, în opinia lui Peter Barta, un business angel şi administrator de fonduri de investiţii. El spune: „Majoritatea finanţării provine din subvenţii de la stat sau din finanţare publică, fie prin subvenţii, fie prin facilităţi fiscale. Comunitatea de business angels este mai puţin dezvoltată şi nu este foarte bine organizată. Este lipsită de transparenţă şi au loc doar câteva tranzacţii„. În mod particular lipseşte, în opinia dlui Vadan din Cluj, finanţarea pentru sume de 50.000 – 100.000 de euro şi 300.000 – 500.000 de euro.
Autor: Andrew MacDowall
FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 19 septembrie 2017
https://www.ft.com/content/a0652dba-632f-11e7-8814-0ac7eb84e5f1
Traducerea: Cristina Zaharia/czaharia/abuzoian
