EXCLUSIVITATE – Ambasadorul bulgar la Bucureşti: Nu există dubii cu privire la disponibilitatea Bulgariei şi României de a adera la Schengen

Reporter: Excelenţa Voastră, vă mulţumim pentru oportunitatea de a avea această discuţie. De la 1 ianuarie 2018, Bulgaria asigură preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE. Vă rugăm să ne spuneţi ce loc ocupă România între priorităţile acestei presedinţii bulgare?

Todor Churov: Pentru Bulgaria preşedinţia rotativă a Consiliului UE reprezintă un eveniment deosebit care într-un final va demonstra gradul de integrare a instituţiilor de stat şi a societăţii noastre pe durata celor 11 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană. Cel mai probabil acest aspect va fi valabil şi în cazul României pe durata preluării viitoarei preşedinţii în anul 2019.

Pentru mine personal, în calitate de reprezentant al statului bulgar în România, interesul demonstrat nu numai de către instituţiile române, dar şi de mass-media şi reprezentanţii societăţii civile, faţă de modalitatea de pregătire şi desfăşurare a preşedinţiei noastre este deosebit de îmbucurător, precum şi includerea unui spectru mai larg de subiecte în agenda europeană, având în vedere faptul că ţările noastre au viziuni foarte asemănătoare şi poziţii comune. Noi suntem ţări vecine care au devenit state membre UE în acelaşi timp, ne confrumtăm cu multe probleme asemănătoare şi împărtăşim multe aşteptări sociale legate de apartenenţa noastră la Uniune. Coincidenţa poziţiilor ambelor ţări este importantă şi pentru funcţionarea UE per total, deoarece contribuie la asigurarea continuităţii între priorităţile actualului trio de preşedinţi, precum şi a viitorului care include România.

În plus, România dispune de locul său în fiecare dintre liniile prioritare, aprobate de Guvernul Bulgariei, şi convenite în cadrul actualului trio. Intenţia noastră este de a ne concentra asupra aspectelor de interes major pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene – crearea unor noi locuri de muncă, îmbunătăţirea nivelului de trai în Europa, garantarea securităţii frontierelor externe, garantarea calificării profesionale necesară pentru funcţionarea corespunzătoare a economiei digitale. Consider că pentru o ţară ca Bulgaria – orientată puternic proeuropean, cum este şi România, aceste subiecte sunt de o importanţă deosebită.

Şi bineînţeles, nu pe ultimul loc se află susţinerea de care ne bucurăm acum, pe durata desfăşurării preşedinţiei noastre, în special în contextul responsabilităţii dificile a preşedintelui în cauză de a acţiona obiectiv, încercând să atingă un compromis şi să soluţioneze cât mai multe chestiuni până la sfârşitul mandatului. 

Reporter: Care sunt cele mai importante aspecte ale cooperării între ţările noastre, în prezent, din punct de vedere politic, economic, social şi cultural?

Todor Churov: În contextul desfăşurării în prezent a preşedinţiei bulgare, deosebit de pronunţată este cooperarea noastră pe subiectele de actualitate din agenda europeană. Din motive obiective noi împărtăşim priorităţi reciproce, precum Balcanii de Vest pe durata Preşedinţiei Bulgariei şi Parteneriatul Estic pe durata Preşedinţiei României în 2019. Concomitent, depunem eforturi pentru menţinerea politicii de coeziune a Uniunii, simplificarea politicii agricole comune şi întocmirea unui cadru financiar multianual consensual şi echilibrat. Vom continua să cooperăm activ şi pe viitor pentru atingerea scopurilor Stategiei Mării Negre şi Stategiei Dunării. De asemenea suntem uniţi de aspecte prioritare, specifice ambelor ţări, pentru care nu am atins încă rezultatele scontate – eliminarea Mecanismului de cooperare şi verificare şi admiterea ambelor ţări în spaţiul Schengen. În plan bilateral, la ultima reuniune interguvernamentală din octombrie 2017, Bulgaria şi România au semnat cinci documente importante, inclusiv pentru realizarea unor proiecte comune în domeniile infrastructurii, energiei şi economiei.

Au fost depuse eforturi considerabile pentru interconectarea reţelelor de gaze ale ambelor ţări, finalizarea Proiectului gazoductului Giurgiu – Ruse fiind o etapă semnificativă a întregului concept de creare a unei infrastructuri care permite diversificarea furnizării de gaze naturale. Următorul pas în această direcţie este construirea staţiei de comprimare Podişor în România, care va asigura, începând cu anul 2019, reversibilitatea convenită a conexiunii de gaze.

Un alt aspect important reprezintă dezvoltarea constantă a comerţului reciproc – pentru anul 2017 valoarea schimburilor comerciale a atins suma de aprox. 4 mlrd. euro, ceea ce reprezintă o creştere dе 3,5 ori realizată pe durata anilor de la aderarea noastră la UE până în prezent. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că acest ritm dinamic poate fi transmofmat într-um model durabil doar în cazul unor conexiuni de infrastructură adecvate care să asigure posibilitatea de menţinere a unui contact permanent între cele două state. Motiv pentru care devine din ce în ce mai prioritară construirea celui de-al doilea pod peste Dunare, la Ruse – Giurgiu. Un astfel de proiect are ca scop redresarea traficului, care a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor ani, fapt cu impact benefic nu numai asupra relaţiilor comerciale şi economice, dar şi asupra cooperării în domeniul turismului – ramura relaţiilor bilaterale care s-a dezvoltat cel mai dinamic pe parcursul ultimilor ani. Acest aspect nu exclude activitatea desfăşurată în cadrul celorlaltor două proiecte ale reţelei de transport – podurile de la Nicopole – Тurnu Măgurele şi Silistra – Călăraşi.

Domeniul de cooperare care a fost în special vizat pe durata ultimei reuniuni interguvernamentale din 2017 еste politica socială, fiind semnată şi o declaraţie comună în acest sens. Documentul expune voinţa şi disponibilitatea Bulgariei şi României de a întreprinde acţiuni comune în vederea schimbului de informaţii şi experienţă în domeniile ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, mobilitatea forţei de muncă, politicile pentru protecţia copilului, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, egalitatea de gen şi combaterea violenţei domestice.

Ne-am dori să aibă loc mai multe realizări interstatale în domeniul culturii, însă este îmbucurător faptul că schimburile culturale se efectuează într-un număr crescut între asociaţiile de creaţie şi primării, în cadrul unor proiecte comune şi altor forme moderne de colaborare.

Reporter: În ce stadiu este Bulgaria cu privire la eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)?

Todor Churov: După cum bine ştiţi, în luna ianuarie a anului 2017, în cadrul Raportului periodic, Comisia Europeană a transmis ţării noastre o listă cu şaptesprezece recomandări, îndeplinirea cărora urmează să ducă la eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Guvernul a întocmit un plan de acţiune pentru îndeplinirea recomandărilor incluse în raport, printre care se numără 48 de măsuri legislative, organizatorice şi analitice. Printre primele măsuri îndeplinite este intrarea în vigoare a Ordonanţei adoptate de Plenul Consiliului Judiciar Suprem al Republicii Bulgaria pentru art. 194 din Legea Organizării judiciare, a desfăşurării concursurilor pentru magistraţi şi alegerea şefilor administrativi în cadrul sistemului judiciar. Din luna noiembrie a anului trecut au intrat în vigoare şi modificările aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, care urmează să ducă la eficientizarea procedurilor judiciare şi la coombaterea mai eficientă a corupţiei la nivel înalt, prin înfiinţarea unei instanţe specializate în acest scop. Altă măsură deja pusă în aplicare este adoptarea Legii de combatere a corupţiei şi confiscarea bunurilor dobândite în mod ilegal.

La începutul lunii februarie 2018, Guvernul Bulgariei a primit un raport de îndeplinire a planului de acţiune, prim-ministrul stabilind un interval de timp pentru îndeplinirea tuturor recomandărilor pe durata următoarelor două – trei luni.

Aşteptările sunt ca în perioada imediat următoare, adică până la publicarea următoarului raport, Bulgaria va demonstra că dispune de voinţă fermă şi capacitate de îndeplinire a recomandărilor necesare pentru eliminarea monitorizării, până la finalul mandatului actualei Comisii Europene. Să nu uităm că în ultimul raport, cel din noiembrie 2017, la adresa Bulgariei nu au fost formulate cerinţe noi, în acelaşi timp fiind înregistrate progrese suficiente realizate pentru o parte semnificativă dintre cele 17 recomandări. Să sperăm că reformele vor continua prin ritmul şi eficienţa necesare şi va fi pe deplin justificată eliminarea mecanismului, până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.

Reporter: Ce acţiuni concrete întreprind cele două state cu privire la aderarea la Spaţiul Schengen?

Todor Churov: Consider că este important să reamintesc faptul că nu există dubii cu privire la disponibilitatea Bulgariei şi României de aderare la Spaţiul Schengen, din punct de vedere al îndeplinirii tuturor criteriilor valabile. Această disponibilitate a fost de multe ori confirmată precum de Comisia Europeană, aşa şi de Parlamentul European, începând cu anul 2011. Din păcate însă, există obiecţiuni de caracter pur politic, iar considerentele politice interne, forma şi intensitatea cărora diferă de la stat la stat, au impact asupra deciziei de aderare a Bulgariei şi României.

Într-o astfel de situaţie, de importanţă deosebită sunt coordonarea strânsă şi corespondenţa activă între ţările noastre. La finalul anului trecut reprezentanţii bulgari şi români din cadrul Parlamentului European, au adoptat o Declaraţie comună prin care şi-au exprimat determinarea pentru aderarea imediată a ambelor ţări la Spaţiul Schengen. Documentul a fost adresat nu doar în atenţia Preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, dar şi în atenţia şefilor de stat ai ţărilor care blochează finalizarea procesului, cu atât mai mult cu cât aderarea la Acord este nu numai dreptul nostru, dar şi o obligaţie care decurge din Tratatul de aderare la UE.

În ultima perioadă ambele ţări au făcut progrese considerabile. Am primit acces pasiv la Sistemul Informatic Schengen, considerând acest pas ca fiind unul important şi de interes comun, atâta timp cât acesta contribuie pentru îmbunătăţirea schimbului de date şi respectiv – pentru securitatea frontierelor europene.

Următorul pas realist sperăm că va fi includerea, în cel mai scurt timp posibil, a Bulgariei şi României în Sistemul Schengen, prin aşa-numita frontieră albastră – aeriană şi maritimă. Între timp aşteptăm să fie limitată influenţa agendei politice interne a unora dintre partenerii noştri asupra deciziilor europene care vizează Acordul Schengen, fapt care va debloca definitiv procesul de aderare.

Cred cu sinceritate că colaborarea excelentă între ministerele competente şi organele specializate ale ambelor ţări va continua să contribuie la realizarea unei politici de coordonare favorabilă. Din câte înţeleg această dorinţă este exprimată şi de Bulgaria, şi de România.

Reporter: Vă mulţumesc!