Actualitatea politică şi economică a scenei mondiale este comentată pe larg de presa internaţională. Înaintea unui vot istoric în Camera Reprezentanţilor, privind punerea sub acuzare a celui de-al 45-lea preşedinte al SUA, pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului, americanii rămân profund divizaţi pe tema demiterii lui Donald Trump în urma scandalului numit „Ukrainegate”. În Greater Boston, o mare de oameni a îndurat o ploaie torenţială pentru a cere înlăturarea de la putere a liderului de la Casa Albă, relatează The Boston Globe. În afara manifestaţiei din Boston, alte 600 de proteste similare au fost semnalate în restul SUA, adaugă ziarul american şi explică faptul că, în Camera Reprezentanţilor, demiterea pare să fie sigură, dar atenţia se îndreaptă acum asupra Senatului, care, potrivit Constituţiei, poate intenta un proces pe baza acuzaţiilor, proces ce ar urma să înceapă în luna ianuarie. Donald Trump va avea un loc aparte în istorie, ca un conducător atipic, provocator şi excesiv, care răstoarnă toate convenţiile, dar şi ca al treilea preşedinte american pus sub acuzare în vederea unei eventuale destituiri, conchide Le Vif. La rândul său, Trump îşi îndeamnă susţinătorii să se roage pentru el, reţine Newsweek, iar revista Time subliniază că preşedintele american consideră că această anchetă ar putea să nu fie în totalitate rea pentru el, întrucât i-ar putea aduce un profit politic pe seama democraţilor, în campania de anul viitor.
În Franţa, în cea de-a 14-a zi a unei greve care ameninţă să deranjeze sărbătorile de Crăciun, preşedintele Emmanuel Macron a declarat că nu va abandona reforma controversată a pensiilor, dar a subliniat că este deschis unui compromis cu sindicatele, anunţă Euronews. Deşi preşedintele francez intenţionează să obţină o întrerupere a mişcărilor sindicale pe perioada sărbătorilor, sindicatele franceze au avertizat că „nu va fi niciun fel de armistiţiu de Crăciun”, în cadrul disputei lor cu guvernul privind reforma pensiilor, atenţionează France24.
La Bucureşti, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a declarat că, pentru a putea fi susţinut, sistemul pensiilor de stat din România necesită o restructurare completă, bazată pe contribuţii şi pe fondurile private. Începând din anul 2020, guvernul liberal se confruntă cu o majorare masivă de 40% a pensiilor de stat, aprobată de predecesorul său de centru-stânga, ceea ce va duce la depăşirea limitelor bugetare ale UE, riscând totodată ca agenţiile de rating să scadă calificativul de creditare, menţionează Reuters. Majorarea pensiilor ar putea să sporească, totodată, vulnerabilitatea ţării în anii următori, având în vedere că, începând din anul 2030, numărul pensionarilor ar urma să crească, avertizează Reuters.
La Bruxelles, Comisia Europeană a identificat dezechilibre economice în Spania, Germania, Franţa, Olanda, Irlanda, Portugalia, Suedia, Irlanda, România, Croaţia şi Bulgaria, precum şi în Italia, Cipru şi Grecia, relatează ziarul spaniol El Economista. Executivul european a anunţat că va efectua o revizuire aprofundată a dezechilibrelor macroeconomice în aceste ţări, anul viitor, adaugă Dnevnik. Comisia va oferi direcţii ţărilor membre, cu privire la situaţia în care reformele structurale şi investiţiile sunt cele mai necesare pentru un model economic durabil, în eforturile de protecţie a mediului, adaugă ziarul bulgar.
În plan economic, în pofida tuturor adversităţilor şi a sancţiunilor, Moscova şi-a reafirmat intenţia de a finaliza gazoductul Nord Stream 2, în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice, constată Le Figaro. O posibilă aplicare a unor sancţiuni din partea Statelor Unite împotriva proiectului Nord Stream 2 reprezintă un exemplu cert de concurenţă neloială, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Dmitri Peskov, comentând intenţia Washingtonului de a introduce noi măsuri restrictive împotriva Rusiei, notează Russia Today. După cum a subliniat reprezentantul de la Kremlin, astfel de acţiuni ar atesta răspândirea „unei dominaţii artificiale pe pieţele europene” şi impunerea unor produse mult mai scumpe, completează Russia Today. În acelaşi timp, la Berlin, cancelarul german Angela Merkel s-a declarat împotriva sancţiunilor Washingtonului şi în favoarea unor negocieri decisive, relatează Deutsche Presse Agentur.
Un nou raport realizat de Global Firepower, care face un clasament anual al puterilor militare ale lumii, şi publicat de Newsweek, arată că SUA continuă să fie în 2019 prima forţă militară pe scena globală, Rusia şi China urmând îndeaproape. Concurenţa majoră americană în domeniul apărării vine din partea Rusiei şi a Chinei, punând Statele Unite sub o presiune imensă pentru a cheltui, a se moderniza şi a evolua, analizează Newsweek şi continuă: Conflicte suprapuse în Asia au apărut în timp ce Moscova şi Beijingul şi-au văzut interesele tot mai aliniate în faţa eforturilor Washingtonului de a izola aceste două puteri estice. În acelaşi timp, de când Rusia şi China încearcă să construiască punţi cu puterile regionale, intenţiile lor sunt tot mai mult puse sub semnul întrebării în Occident, unde alianţa NATO, condusă de SUA, caută o strategie în abordarea ambelor, semnalează Newsweek.
La final de an, revista Time face un clasamant al celor mai influenţi lideri ai anului 2019, prin politicile abordate şi prin forţa lor. Astfel, primii şase lideri care au influenţat lumea în acest an, mai mult decât ceilalţi, sunt, în opinia revistei americane, preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele american Donald Trump, liderul Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, premierul indian Narendra Modi, premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, şi preşedintele francez Emmanuel Macron. (Cristina Zaharia)/czaharia/abuzoian
