Revista presei internaționale – 26 februarie

„Europa optează pentru caracterul voluntar al vaccinării, dar studiază introducerea unor pașapoarte de vaccinare”, titrează agenţia spaniolă EFE, în timp ce Reuters anunţă că aceste paşapoarte ar putea fi disponibile până la vară. Vorbind la sfârşitul unui summit al liderilor europeni, desfăşurat joi prin videoconferinţă, cancelarul german Angela Merkel a explicat că este nevoie de circa trei luni pentru a se pregăti baza tehnică pentru emiterea unor astfel de documente. Subiectul i-a divizat multă vreme pe liderii europeni, constată Deutsche Welle. În timp ce ţările din sudul Europei, care se bazează în foarte mare măsură pe turism, fac presiuni pentru introducerea cât mai rapidă a unor certificate care să faciliteze călătoriile pentru cei vaccinaţi, ţări precum Franţa şi Germania rămân reticente, argumentând că măsura ar putea fi discriminatorie sau ar putea face vaccinarea obligatorie de facto, detaliază Deutsche Welle. Cancelarul austriac Sebastian Kurz, citat de Die Presse, a avertizat înaintea summitului că dacă nu se va ajunge la o soluţie europeană, vor exista înţelegeri la nivel bilateral, între state cu politici similare, argumentând că un astfel de certificat ar fi un nou început pentru circulaţia liberă în Europa şi ar putea ajuta sectoare grav afectate de pandemie, precum cel al artelor, al sportului sau al gastronomiei. Grecia, care a lansat prima această idee, face deja pregătiri nu numai pentru sezonul estival, ci şi pentru perioada Paştelui, demarând „contacte bilaterale, pentru a nu pierde timp preţios”, scrie ziarul elen I Efimerida, adăugând că primii vizaţi sunt turiştii din Balcani, şi în special cei din România. „România este una dintre cele mai mari cinci piețe pentru Grecia, întrucât în ​​2019, 1,378 de milioane de români au vizitat Grecia, cheltuind în medie 350 de euro de persoană”, explică I Efimerida, anunţând că în cursul lunii martie ministrul grec al turismului ar urma să vină în vizită la Bucureşti pentru a stabili condiţiile în care se vor realiza deplasările între cele două ţări.
Pe de altă parte, liderii UE caută modalităţi pentru a grăbi ritmul de vaccinare, fiind într-o cursă contra cronometru împotriva noilor mutaţii, scrie Reuters. Șefii de stat și de guvern au cerut o mai mare predictibilitate în furnizarea dozelor de vaccin, insistând ca marile companii farmaceutice să-și respecte angajamentele, detaliază RaiNews. Consolidarea producţiei de vaccinuri în UE este necesară pentru a se putea atinge obiectivul imunizării a cel puţin 70% dintre europeni până la sfârşitul verii, mai explică agenţia italiană de ştiri. Lipsa dozelor suficiente în statele membre UE continuă să amenințe planurile naționale, constată The Guardian, dând ca exemplu Belgia, care a avertizat recent că s-ar putea confrunta cu „întârzieri grave” ale programului său de imunizare, inclusiv cu amânarea imunizării persoanelor de peste 65 de ani până spre sfârșitul lunii martie. Bulgaria, în schimb, renunţă la strategia grupurilor prioritare, constată Le Soir. Nemulţumit că doar 150.000 de bulgari au fost vaccinaţi până acum, după ce autorităţile nu au reuşit să-i convingă pe cei eligibili să se vaccineze, guvernul de la Sofia a schimbat brusc cursul, cu o lună înainte de alegerile legislative. „Pentru ca această situaţie să nu mai continue, impulsivul premier Boiko Borisov a deschis larg ușile centrelor de vaccinare tocmai când le venise, în sfârşit, rândul celor de peste 65 de ani și bolnavilor cronici. În fața spitalelor din Sofia au început să se formeze cozi lungi, la care stăteau ore în şir laolaltă tineri și bătrâni, oameni sănătoși și alții mai vulnerabili”, explică Le Soir. Presa de la Sofia nu a întârziat să comenteze noua strategie, ziarul Sega publicând un titlu sugestiv în acest sens: „Conducătorii noștri sunt formidabili: au deblocat sistemul, provocând un haos monstruos!” Pe de altă parte, premierul bulgar îşi menţine angajamentul de a deschide restaurantele de la 1 martie şi cluburile de noapte de la 1 aprilie, notează Mediapool. Ungaria, în schimb, se află „în faţa celor mai dificile două săptămâni ale epidemiei”, avertizează premierul Viktor Orbán, citat de Magyar Nemzet. „Din cauza apariției noilor mutații ale coronavirusului SARS-CoV-2 numărul infectărilor e în creştere și va crește puternic. Spitalele noastre vor fi suprasolicitate cum nu au mai fost până acum. Vom avea nevoie de toți doctorii, asistenții medicali și de aparate de ventilație mecanică”, a avertizat Orbán. Pe de altă parte, ţările europene care fac mai multe teste pentru a detecta noile mutații ale virusului pariază pe o relaxare foarte precaută, constată El Diario. Marea Britanie și Danemarca, două țări fruntaşe în secvențierea genomică, au anunțat săptămâna aceasta planurile lor de a ridica restricțiile treptat și cu precauţie, în funcţie de evoluţia noilor cazuri, detaliază cotidianul spaniol. În schimb, „România a evitat carantina şi a avut cea mai puternică creștere din Uniunea Europeană”, titrează Free West Media. Site-ul de ştiri detaliază că „economia României a avut performanțe mai bune decât ale oricărei alte țări din UE în ultimul trimestru al anului 2020, când al doilea val a lovit întreaga Europă”, pentru că „spre deosebire de multe alte țări, a ales să nu închidă viața publică”. Free West Media mai scrie că şi alte state din Europa de Est au depășit restul Uniunii Europene în ultimul trimestru al anului 2020, Ungaria, Bulgaria, Letonia și Lituania raportând, la rândul lor, o creștere pozitivă a PIB-ului comparativ cu trimestrul al treilea.
Încheiem cu o ştire publicată de site-ul paneuropean Euractiv, potrivit căreia postul internațional de radio german Deutsche Welle va începe să producă materiale în limba maghiară pentru prima dată după decenii, pe fondul îngrijorărilor legate de declinul diversității și libertății presei în Ungaria. Guvernul de dreapta al premierului Viktor Orbán a fost criticat de organizaţiile pentru drepturile omului că menține presa sub un control strict, folosindu-se de o combinație între controlul direct, plăți directe pentru publicitate și legislație. Țara s-a prăbușit 33 de poziții în ultimii șapte ani în clasamentul libertății presei realizat de Reporteri Fără Frontiere, iar luna aceasta Klubradio, ultimul post de radio pro-opoziție, și-a încetat emisia după ce i-a fost retrasă licența, explică Euractiv.

(Carolina Ciulu)