Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește evoluția situației de pe teren, reacțiile internaționale și eforturile pentru găsirea unei soluții diplomatice. În cea de a 39-a zi de război în Ucraina, zonele din apropierea capitalei Kiev au fost părăsite de forțele rusești, care par însă să se regrupeze spre sud-estul țării, indică la unison presa internațională. „Oraş-port strategic de pe malul Mării Negre, până acum ferit de atacurile Moscovei, Odesa a fost duminică ţinta rachetelor, semn al reorganizării dispozitivului militar rus”, arată Courrier International din Franța. Odesa „a fost mult vreme considerată o posibilă ţintă pentru armata rusă”, aminteşte The Washington Post, „deoarece este un port vital din punct de vedere economic. Forţele terestre ale Moscovei fiind incapabile să înainteze dincolo de Mikolaiv, la circa 100 km la est, Odesa a fost în mare parte ferită de atacuri”. În vreme ce forţele ucrainene se retrag din nord şi din împrejurimile Kievului, „analiştii cred că următoarea fază a războiului va fi în principal o bătălie pentru sud-estul Ucrainei”, scrie The Washington Post, „ceea ce nu exclude atacuri asupra altor regiuni, în special din aer”. Blocada impusă de forţele navale ruse în Marea Neagră împiedică aprovizionarea pe cale maritimă și „ne putem teme că Odesa va avea aceeași soartă ca Mariupol, în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei. Odesa ar putea fi ţinta asalturilor marinei ruse, Kremlinul încercând să-şi recentreze forţele pe securizarea zonelor de coastă”, scrie The Times. Tot potrivit cotidianului britanic, prim-ministrul Boris Johnson doreşte să fie trimise în Ucraina rachete anti-nave pentru apărarea Odesei, „în acelaşi fel în care forţele ucrainene au fost aprovizionate cu arme antitanc”.
Comunitatea internațională condamnă uciderea de civili în orașele ucrainene, numeroși lideri acuzând comiterea de crime de război de către Rusia. Dintre aceste reacții, publicația italiană Il Fatto Quotidiano amintește: “Imaginile cu civilii găsiți morți pe străzile din Bucha, unii dintre ei cu mâinile legate la spate, zguduie guvernele. Președintele Comisiei UE, Ursula Von der Leyen, a scris pe Twitter despre „ororile de nedescris” și a cerut „o anchetă independentă”. Ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, a calificat fotografiile drept „înfricoșătoare” și a reiterat că „războiul rus trebuie oprit”: „Aceste atrocități nu pot rămâne nepedepsite”. Colegul ucrainean Dmitro Kuleba a reiterat că „masacrul a fost deliberat”: „Rușii își propun să elimine cât mai mulți ucraineni”. Președintele francez Emmanuel Macron, actual președinte al Consiliului UE, a declarat: „Exprim compasiune pentru victime și solidaritate cu ucrainenii. Autoritățile ruse vor trebui să răspundă pentru aceste crime”. Cancelarul german Olaf Scholz spune că este urgent „să se lămurească clar aceste crime ale armatei ruse”. Pentru secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, intervievat de CNN, imaginile cu cadavrele civililor uciși pe străzile din Bucha „sunt un pumn în stomac. Este realitatea a ceea ce s-a întâmplat în fiecare zi de când a început brutala invazie a Ucrainei de către Rusia”. Iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a vorbit despre „o brutalitate împotriva civililor pe care nu am mai văzut-o în Europa de zeci de ani. Este oribil și absolut inacceptabil ca civilii să fie vizați și uciși”. În replică, ministerul Apărării de la Moscova, citat de Reuters, neagă că forțele ruseşti ar fi responsabile pentru uciderea civililor din orașul ucrainean Bucha. „Toate fotografiile și videoclipurile publicate de regimul de la Kiev, care ar fi mărturii despre „crimele” militarilor ruși din orașul Bucha, regiunea Kiev, sunt o altă provocare. În perioada în care forțele armate ruse dețineau controlul asupra acestei așezări, niciun rezident local nu a fost ţinta vreunei acțiuni violente. Militarii ruși au livrat și au transportat 452 de tone de ajutoare umanitar civililor din așezările din regiunea Kiev”, arată ministerul rus al Apărării.
Între timp, șeful echipei de negociatori ruși, Vladimir Medinski, a declarat că discuțiile dintre Rusia și Ucraina vor fi reluate luni, 4 aprilie, în format online. Potrivit Reuters, Medinski a mai transmis că tratativele de pace nu au progresat suficient pentru o întâlnire între cei doi președinți şi că poziţia Moscovei în privinţa statutului Crimeii şi Donbasului rămâne neschimbată.
„Războiul din Ucraina domină alegerile din Ungaria și Franța”, opinează publicația americană The Atlantic. La alegerile parlamentare din Ungaria, „în joc sunt premierul Viktor Orbán, care a condus țara în ultimii 12 ani, și însăși democrația ungară, iar în Franța, alegătorii vor avea de ales între Emmanuel Macron și o nouă conducere, posibil, ceva mai extremistă. În condiții normale, asemenea curse electorale s-ar concentra asupra unor aspecte de ordin național, vizând niște probleme precum economia, imigrația și riposta în fața pandemiei. Dar invazia Rusiei din Ucraina a schimbat toate astea. Brusc, alegerile franceze au avut ca temă cine ar conduce țara cel mai bine în decursul primului război major apărut în Europa după mai multe decenii. Iar în Ungaria, alegerile ar fi hotărât drumul țării spre o dictatură sau spre o democrație liberală, dar toate astea au fost umbrite de discuțiile despre război și pace și despre Est contra Vest”, mai arată The Atlantic.
Cu o săptămână înainte de primul tur al prezidențialelor din Franța, președintele în exercițiu își centrează deja strategia pe turul doi, având în vedere reducerea diferenței față de contracandidata Marine Le Pen, notează La Libre Belgique. „Mai mult decât pentru primul tur, unde Macron se află în continuare în fruntea intenţiilor de vot, anturajul lui se îngrijorează de reducerea diferenţei faţă de candidata extremei drepte în al doilea tur, mai multe sondaje dându-i 53% faţă de 47% pentru Marine Le Pen. Într-un discurs cu puternică tonalitate socială, el s-a referit în special la puterea de cumpărare, amputată de o inflaţie galopantă. A pus accentul pe două domenii lovite din plin de pandemia de Covid-19, educaţia şi sănătatea. Emmanuel Macron a revenit la promisiunile sale de scădere a impozitelor. El a susţinut din nou vârsta de pensionare de 65 de ani, o promisiune de asemenea foarte criticată. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/sdm2
